Provincia Autonomă Voivodina (în sârbă Аутономна Покрајина Војводина, în maghiară Vajdaság Autonóm Tartomány, în slovacă Autonómna pokrajina Vojvodina, în croată Autonomna Pokrajina Vojvodina, în ruteană Автономна Покраїна Войводина) este o provincie din Serbia. Capitala Voivodinei şi totodată cel mai populat oraş, este Novi Sad, al doilea oraş ca mărime fiind Subotica.
Аутономна Покрајина Војводина Vajdaság Autonóm Tartomány Autonómna Pokrajina Vojvodina Autonomna Pokrajina Vojvodina Provincia Autonomă Voivodina Автономна Покраїна Войводина | |
Deviză: Nu are | |
Imn naţional: Hej Sloveni | |
Capitală | Novi Sad 45°33' N; 19°85' E |
Oraş principal | Novi Sad |
Limba oficială | Sârba, Maghiara, Slovaca, Româna, Ruteana, Croata |
Sistem politic | regiune autonomă |
- Preşedintele Ansamblului | Egeresi Sándor Şandor Eghereşi |
- Preşedintele Consiliului Executiv | Bojan Pajtić Boian Paitici |
Independenţă | Provincie Autonomă în Serbia |
Suprafaţă | |
- Total | 21 506 km² km² (Locul xx) |
- Apa (%) | xx% |
Populaţie | |
- {{{an}}} | 2 031 992 loc. (Locul xx) |
- Densitate | 94,4/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}) |
PIB | {{{PIB_PPC_an}}} |
- Total | $10,57 miliarde (Locul xxº) |
- Per capita | $5 300 |
Monedă | Dinar (100 para) (
{{{Monedă-ISO}}} ) |
Fus orar | UTC+1/+2 |
Zi naţională | {{{Zi-naţională}}} |
Domeniu Internet | .yu (.rs rezervat) |
Prefix telefonic | +381
|
Istorie[]
Teritoriul Voivodinei de astăzi a fost locuit încă din Paleolitic. La sfârşitul secolului I î.Hr. romanii ocupă şi încorporează Voivodina în provincia Panonia. Sirmium, oraş roman situat în apropiere Sremska Mitrovica de astăzi, devine centrul administrativ al Panoniei Inferioare. Provincia este abandonată de romani în 395 d.Hr.
Slavii se stabilesc în număr mare în Voivodina începând cu secolul VI. În secolul IX, maghiarii ocupă regiunea şi o controlează până în secolul XIV, când populaţia sârbă creşte, în urma unui proces vast de colonizare.
Voivodina este ocupată de otomani ca urmare a înfrângerii suferite de maghiari la Mohács (1526) şi a căderii Banatului (1552). Ocupaţia otomană este însoţită de o depopulare masivă a zonei. Prin tratatele de pace de la Karlowitz (1699) şi Passarowitz (1718), provincia intră sub dominaţia Imperiului Habsburgic şi ulterior a Austro-Ungariei. Totuşi teritoriul Voivodinei a fost afectat de războaiele dintre Austria şi Turcia şi după aceea, şi în decursul timpului unele localităţi au fost complet distruse, cum este cazul satului Chevereşu Mic care a ars complet în timpul războiului austriaco - turc din 1788 - 1789. În noiembrie 1918 Ansamblul de la Novi Sad proclamă unirea regiunilor Bačka, Banat, Srem şi Baranja cu Regatul Serbiei. Din 1918 şi până în prezent, regiunea a primit diferite grade de autonomie în cadrul Serbiei.
Politică[]
Coaliţia aflată la guvernare în Voivodina este compusă din fracţiunile politice Partidul Democrat, Uniţi pentru Voivodina (coaliţie constituită din mai multe partide regionaliste sub conducerea Ligii Social Democraţilor din Voivodina, Alianţa Maghiarilor din Voivodina şi Mişcare politică „Forţa Serbiei”.
Funcţia de preşedinte al guvernului voivodinean este deţinută de Boian Paitici (Partidul Democrat), în timp ce preşedintele parlamentului voivodinean este Egeresi Sándor (Liga Social Democraţilor din Voivodina).
Districte[]
- Bačka de Nord
- Banatul Central
- Banatul de Nord
- Banatul de Sud
- Bačka de Vest
- Bačka de Sud
- Srem
Principalele oraşe sunt Novi Sad, Subotica, Panciova, Becicherecul Mare, Sombor, Chichinda Mare, Sremska Mitrovica şi Vârşeţ.
Geografie[]
Voivodina se învecinează cu Ungaria la nord, România la est, Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina la vest. Administrativ se învecinează la sud cu Serbia Centrală pe râurile Sava şi Dunăre. Provincia este împărţită în trei regiuni, Banat (regiune care se continuă în România), Bačka şi Srem (regiune care se continuă în Croaţia).
Demografie[]
În urma recensământului din 2002 au fost număraţi 2.031.992 de locuitori.
Populaţia după grupuri etnice:
- 1 321 807 sârbi (65,05%)
- 290 207 unguri (14,28%)
- 56 637 slovaci (2,79%)
- 56 546 croaţi (2,78%)
- 49 881 iugoslavi (2,45%)
- 35 513 muntenegreni (1,75%)
- 30 419 români (1,50%)
- 55 016 nedeclaraţi (2,71%)
- alţii
Statutul Provinciei Autonome Voivodina stipulează faptul că limbile oficiale, egale în drepturi, sunt sârba, maghiara, croata, slovaca, româna şi ruteana.
Economia Voivodinei[]
Voivodina este cea mai bine dezvoltată parte a Serbiei, în special în termeni de agricultură şi industria procesării alimentelor, industria metalelor şi chimică, industriile materialelor de construcţie, a textilelor şi altele. Agricultura reprezintă 30% din PIB, iar industria 36 %.
Cultura Voivodinei[]
Români în Voivodina[]
Românii din Voivodina | |
Statutul românilor din Voivodina | |
Româna din Voivodina | |
Literatură română în Voivodina | |
Consiliul Naţional Român | |
Comunitatea Românilor din Serbia | |
Alianţa Românilor din Voivodina | |
Personalităţi româneşti în Voivodina | |
Comunităţi de români în Voivodina
|
În Voivodina, locuiesc 34 576 de români, concentraţi în 42 de localităţi. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, Dispoziţiile de Bază, articolul 6:
- În activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina în uz oficial cu limba sîrbocroată şi scrierea chirilică, iar scrierea latină, în modul stabilit de lege, sînt concomitent şi limbile maghiară, slovacă, română şi ruteană şi scrierile lor şi limbile şi scrierile altor naţionalităţi în modul stabilit de lege.
Astfel, în majoritatea segmentelor societăţii, poate fi utilizată limba română.
Româna este oficială pe teritoriul PAV în localităţile Alibunar, Biserica Albă, Jitişte, Becicherecul Mare, Kovăciţa, Cuvin, Plandişte, Sărcia şi Sečanj. În comuna Vârşeţ româna este oficială în localităţile Voivodinţ, Marcovăţ, Straja, Jamu Mic, Srediştea Mică, Mesici, Jablanka, Sălciţa, Râtişor, Oreşaţ şi Coştei.
Vezi şi[]
- Distribuţia geografică a limbii române
- Euroregiunea DKMT
Bibliografie[]
- Dobrescu, Ioan Florentin şi Nicoleta Laura - Românii din Serbia, în Geopolitica, nr. 1 (5) / 2005, an IV, vezi pag.11
- Ioan, Gabriel Andrei - Românii din Banatul sârbesc în perioada interbelică, Magazin istoric, Anul XL Nr. 12 (477) December 2006
- Popi, Gligor - Românii din Banatul sârbesc, în Magazin istoric, No. 8, August 2003
Legături externe[]
Administraţie[]
- en sr Administraţia din Voivodina
- ro Adunarea Provinciei Autonome Voivodina
- ro Informatori, concursuri întreprinse de P. A. Voivodina
- ro Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale
- ro Secretariatul Provincial pentru Autonomia Locală şi Cooperarea Intercomunală
- ro Cancelaria Ombudsmanului provincial [nefuncţională – arhivă]
- ro Ambasada României în Serbia [nefuncţională – arhivă]
Documente oficiale[]
- ro Buletinul oficial al Provinciei Autonome Voivodina
- ro Statutul Provinciei Autonome Voivodina
- ro Legea Fundamentală a Provinciei Autonome Voivodina (Versiunea de lucru a anteproiectului legii fundamentale a Provinciei Autonome Voivodina)
- ro Legea privind stabilirea anumitor competenţe ale provinciei autonome
- ro Hotărârea privind folosirea simbolurilor istorice ale Provinciei Autonome Voivodina
- ro Hotărârea privind drapelul Provinciei Autonome Voivodina
- ro Hotărârea privind Ombudsmanul Provincial
- ro Regulamentul Adunării Provinciei Autonome Voivodina
- ro Legea privind liberul acces la informaţiile de importanţă publică
- ro Legea privind protecţia drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale
Cultură[]
- ro Asociaţia de Afaceri a Editorilor şi Librarilor din Voivodina
- ro Centrul multicultural [nefuncţională – arhivă]
- ro Institutul pentru manuale şi îndrumătoare, Belgrad - Manuale în limbile minorităţilor [nefuncţională – arhivă]
Mass Media[]
- ro Săptămânalul Libertatea [nefuncţională – arhivă]
- ro Radio Novi Sad
- ro Radio România Internaţional
- ro South East European Times
- ro BBCRomanian.com
- ro Radio Victoria (sub auspiciile Uniunii de muzică şi cultură românească „Victoria” din Serbia — în direct pe Internet)
Minoritatea românească[]
- ro Campania pentru uzul public al limbii române ca limbă oficială [nefuncţională – arhivă]
- ro Societatea Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina [nefuncţională – arhivă]
- ro Românii din Banatul Sârbesc
- ro Sit despre Biserica Ortodoxă Română din Serbia (neoficial, neactualizat)
Format:Teritorii română Format:Fostă Iugoslavia Format:Serbia Format:Voivodina
Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Voivodina. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă. |