Sarmizegetusa Regia (cea regească) a fost capitala și cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman.
Descoperiri[]
Matriţa de la Sarmizegetusa Regia a fost descoperită întâmplător, în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtuna din Noaptea Sânzienelor. Vechi de circa două milenii, misteriosul obiect antic folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal a fost realizat din bronz şi are o greutate de circa opt kilograme şi o formă hexagonală.[1][2][3][4][5]
- Braconaj
Cele mai importante bijuterii din vremea dacilor aflate pe teritoriul României sunt cele 13 brăţări spiralice din aur masiv descoperite în Sarmizegetusa Regia. Tezaurul cântăreşte aproape 13 kilograme şi a fost scos la iveală de braconieri în perioada anilor 1990 - 2000, alături de alte obiecte valoroase. Comorile au fost traficate pe piaţa neagră a antichităţilor, iar din 2007 autorităţile române au reuşit treptat recuperarea lor. Potrivit anchetatorilor din dosarele comorilor dacice, există alte 11 brăţări spiralice din aur, scoase ilegal din ţară de braconieri, care sunt pe cale de a fi repatriate.[6]
În martie 2016, peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, erau căutate încă prin INTERPOL: tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.[7]
În perioada 1997 – 2005, membrii unei reţele de traficanţi de comori, condusă de Iulian Ceia, au sustras mai multe tezaure de bijuterii, monezi şi obiecte de valoare antice, în principal din siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, aflate în patrimoniul UNESCO. Printre bunurile care au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, din afara ţării, s-au aflat cel puţin 15 spirale din aur masiv, susţin anchetatorii, dintre care 13 au fost recuperate. Din grupare au făcut parte Ciprian Hidişan, Ion Nedelcu, David Magda, Mihai Zerkula, Miu Nedelcu, Adrian Nistor, Florin Nistor, Ioan Groza, Alberto Deak și Ileana Vasinca.[8][9]
Un alt grup a fost condus de sârbii Ilic Ljubisa și Duşan Djuric, colectori regionali de antichităţi din zona Europei de Sud – Est care făceau parte dintr-o reţea internaţională de trafic ilegal cu bunuri culturale. Aceștia au acționat în perioada 1998 - 2007. În anul 2008, au fost trimişi în faţa instanţei Ilic Ljubisa, Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa, fiind inculpaţi pentru că în urma acţiunilor ilegale de braconaj întreprinse în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, în perioada 1998 – 2007, ar fi produs statului român pagube de mai multe milioane de euro. Bunurile sustrase, printre care mai multe brăţări dacice din aur masiv, au ajuns în Occident, fiind vândute pe piaţa neagră a antichităţilor.[10][11]
O altă grupare a fost formată de Florin Delinescu, Ioan Varga, Viorel Hârşan şi Gheorghe Gătăianţu, condamnați definitiv în ianuarie 2017, pentru trafic cu monede Lysimach, denari romani și monede antice din argint.[12]
Administratori[]
- Vladimir Brilinisky [13]
Note[]
- ↑ Descoperirile bizare care i-au uluit pe români: matriţa bijutierului dac, tăbliţele din Tărtăria, trusele chirurgicale antice, 15 septembrie 2016, Daniel Guţă, Adevărul, accesat la 12 ianuarie 2017
- ↑ Misterul matriţei bijutierului dac din Sarmizegetusa Regia va fi spulberat. Piesa unică în lume va fi expusă la Deva, 14 iunie 2015, Daniel Guţă, Adevărul, accesat la 12 ianuarie 2017
- ↑ Matriţa bijutierilor daci, piesa unică în lume ţinută ascunsă doi ani de către arheologi datorită valorii inestimabile, 2 iunie 2015, Daniel Guţă, Adevărul, accesat la 12 ianuarie 2017
- ↑ Blestemul matriţei din Sarmizegetusa Regia: o tânără a cerut despăgubiri record pentru găsirea comorii dacice, 17 octombrie 2016, Daniel Guţă, Adevărul, accesat la 13 ianuarie 2017
- ↑ FOTO Imagini unice cu descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia ţinută „la secret“ timp de doi ani: matriţa antică a bijutierului din capitala Daciei, 16 iunie 2015, Daniel Guţă, Adevărul, accesat la 17 ianuarie 2017
- ↑ Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor, 22 martie 2015, Daniel Guţă, Adevărul, accesat la 17 ianuarie 2017
- ↑ Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia. Peste 55 de kilograme de aur în monede antice şi 11 spirale din aur masiv sunt căutate prin Interpol, 11 martie 2016, Daniel Guţă, Adevărul, accesat la 17 ianuarie 2017
- ↑ Sentinţă finală în dosarul aurului dacic, după nouă ani de procese. Traficanţii de comori scapă cu pedepse mici, 17 decembrie 2014, Daniel Guţă, Adevărul, accesat la 17 ianuarie 2017
- ↑ Misterul dispariţiei lui Iulian Ceia, şeful traficanţilor de comori dacice. „Pionul“ condamnat în dosarul tezaurelor din Sarmizegetusa Regia, căutat de doi ani, 12 aprilie 2016, Daniel Guţă, Adevărul, accesat la 17 ianuarie 2017
- ↑ Cum a pus mafia sârbă mâna pe cele mai valoroase comori dacice: traficul cu brăţări de aur comandat de Ilic Ljubisa, 29 aprilie 2016, Daniel Guţă, Adevărul, accesat la 17 ianuarie 2017
- ↑ Sârbul Ilic Ljubisa, condamnat pentru traficarea brăţărilor dacice din aur, va fi audiat prin videoconferinţă, 26 aprilie 2016, Daniel Guţă, Adevărul, accesat la 17 ianuarie 2017
- ↑ Sentinţă definitivă în dosarul traficului de monede antice din Sarmizegetusa. Ce pedepse au primit cei patru inculpaţi, 9 ianuarie 2017, Daniel Guţă, Adevărul, accesat la 17 ianuarie 2017
- ↑ Nunu Brilinsky, dacul din Sarmizegetusa Regia: omul din spatele celei mai mari descoperiri din oraşul antic a fost răsplătit pentru grija purtată sitului, 4 martie 2016, Daniel Guţă, Adevărul, accesat la 13 ianuarie 2017
Lectură suplimentară[]
- Cercetări arheologice la cetatea Grădiştea Muncelului, Sigismund Jako, 1966 - fragmente
- Bibliografie Sarmizegetusa Regia, Sarmizegetusa.org
Legături externe[]
- Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare, 7 aprilie 2015, Daniel Guţă, Adevărul
- FOTO Povestea cartierului uitat al Sarmizegetusei - „Feţele Albe“, sălaşul ielelor de la poalele cetăţii, 12 iunie 2015, Daniel Guţă, Adevărul
- Fabuloasa descoperire a Sarmizegetusei, în The New York Times: „Oraşul legendar al lui Decebal arată cât de mult era conectată cultura dacilor cu a celţilor“, 26 decembrie 2015, Daniel Guţă, Adevărul
- Descoperirile uimitoare din cetatea dacilor Sarmizegetusa Regia: comori de aur, obiecte stranii şi mii de kosoni, 22 iunie 2015, Daniel Guţă, Adevărul
Turism
- „Stonehenge-ul României“, invadat de turişti: oamenii urcă mai mulţi kilometri pe jos spre Sarmizegetusa Regia, 29 februarie 2016, Daniel Guţă, Adevărul
Întreținerea saitului
- Zidul dacic a cedat după două milenii. Cum arată locurile din Sarmizegetusa Regia, devastate de fagii prăbuşiţi, 25 aprilie 2016, Daniel Guţă, Adevărul