Românii din Transilvania
Wikipedia:Răscoala de la Bobâlna (1437-1438): unul dintre cei cinci căpitani era un român: Ioan Oláh
Wikipedia:Sofronie de la Cioara s-a aflat în fruntea celei de-a doua revolte anticatolice din Transilvania (1759–1761) [1]
Wikipedia:Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan — 1784
Wikipedia:Școala Ardeleană (1790): Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai,[2] Ion Budai Deleanu și Inocențiu Micu-Klein, Petru Pavel Aron (precursori al mișcării)
Liderii Revoluției din 1848 din Transilvania: Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian, Ioan Axente Sever, Simion Bărnuțiu,[3] Timotei Cipariu, August Treboniu Laurian, Eftimie Murgu, Andrei Șaguna, Simion Balint, Ioan Buteanu, Petru Dobra, Ioan Dragoș, Ioan Sterca-Șuluțiu, David Urs de Margina. (Wikipedia:Revoluția Română din 1848#În Transilvania — Wikipedia:Adunarea de la Blaj)
Wikipedia:ASTRA înființată la Sibiu în noiembrie 1861: Andrei Șaguna, Timotei Cipariu, George Bariț, Corneliu Diaconovici, Ion Pop-Reteganul, Ioan Pușcariu, Miron Cristea, Vasile Goldiș, Onisifor Ghibu, Octavian Goga, Octavian Tǎslǎuanu, Andrei Bârseanu, Vasile Ladislau Pop, Iacob Bologa, Ioan Micu-Moldovan, Alexandru Mocioni, Iosif Sterca-Șuluțiu.
Wikipedia:Memorandumul Transilvaniei (1892): Ioan Rațiu - președinte, Gheorghe Pop de Băsești și Eugen Brote - vicepreședinți, Vasile Lucaciu - secretar general, Septimiu Albini - secretar, D. P. Barcianu, Theodor Mihali, Vasile Ignat, Alexandru Filip, Ludovic Ciato, Patrichie Barbu, I. Tripon, Nicolae Christea, Gavril Manu, Dimitrie Comșa, Aurel Suciu, I. Nichita, Mihai Veliciu, Gavril Lazăr, Iuliu Mera, Gherasim Domide, A. Popovici, Rubin Patița, Iuliu Coroianu și Vasile Rațiu - membri
Discriminarea românilor[]
Deşi românii erau majoritari au fost "toleraţi", iar din 16 septembrie 1437 până în 1863 unui popor întreg i s-a interzis dreptul de a se instala la oraşe, de a construi biserici din piatră şi de a-şi face case din acelaşi material.[4]
Românilor din unele localităţi din Transilvania le era interzis să circule pe trotuare, având dreptul doar pe „calea vacii“; Până la Edictul de toleranţă a împăratului Iosif al II-lea, românii ortodocşi nu aveau voie să-şi construiască biserici trainice din piatră sau cărămidă, numai din lemn (penru a nu rezista în timp). Românii din Ardeal nu erau recunoscuţi decât în calitate de „toleraţi", iar credinţa străbună (ortodoxă-n.red.) nu a fost „receptă" (recunoscută)“.[5]
Note[]
- ↑ Mobilizarea moţilor la Zlatna în urmă cu 254 de ani pentru eliberarea călugărului Sofronie, „restauratorul ortodoxiei“, 9 iunie 2014, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 20 ianuarie 2017
- ↑ Afirmaţia nebunească care l-a trimis pe Gheorghe Şincai la închisoare. Găsit nevinovat, a fost obligat să achite cheltuielile de judecată, 13 august 2017, Alin Ion, Adevărul, accesat la 15 august 2017
- ↑ „Păcatul“ predării Istoriei la Blaj în Limba română şi nu în maghiară - motivul judecăţii dintre Episcopul Ioan Lemeni şi dascălul Simion Bărnuţiu, 19 aprilie 2015, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 20 ianuarie 2017
- ↑ EDITORIALUL EVZ: Băsescu mângâie tandru Biserica!, 4 noiembrie 2011, Florian Bichir, Evenimentul zilei, accesat la 3 decembrie 2016
- ↑ Suferinţele ţăranului român din Ardeal, sub biciul maghiar şi jugul austriac. De ce teoria fugii asupriţilor peste Carpaţi este o fantasmă a istoriografiei ungureşti, 18 iunie 2015, Dorin Ţimonea, Adevărul, accesat la 26 iunie 2017
Lectură suplimentară[]
- Dicționarul numirilor de localități cu popolațiune româna din Ungaria, Silvestru Molodvan, Nicolau Togan, Editura Scripta, 2009 - prezentare
Legături externe[]
- Wikipedia:Românii din Transilvania
- Suferinţele ţăranului român din Ardeal, sub biciul maghiar şi jugul austriac. De ce teoria fugii asupriţilor peste Carpaţi este o fantasmă a istoriografiei ungureşti, 18 iunie 2015, Dorin Timonea, Adevărul
- Adevărul despre soarta românilor din Transilvania în timpul stăpânirii maghiare. Cum s-au transformat din cuceriţii autonomi în „răufăcători“, 4 iunie 2016, Cosmin Zamfirache, Adevărul
- Transilvania în vremea împăratului Franz Josef I - Istorica, 28 Mai 2013, George Popescu, Romania-Actualitati.ro
- Cum sunt ardelenii şi ardelencele. Ei - înceţi, ele - mândre, no? De unde vin exigenţa şi atitudinea de superioritate - explicaţiile specialiştilor, 1 martie 2015, Ramona Găină, Adevărul
- No, de ce vorbesc ardelenii molcom? De unde vin celebrele expresii „ioi“, „tulai, Doamne!“ sau „musai“, de ce în Ardeal se bea „cafia“ şi întâlnirile sunt la „ora doi“, 19 februarie 2015, Ramona Găină, Adevărul
- Sfinţii Mărturisitori din Ardeal, martiri ai dreptei credinţe, 21 octombrie 2009, Alexandru Chituţă, Ziarul Lumina
- Sfinţii Ierarhi Mărturisitori ai Transilvaniei, 24 aprilie 2010, Oana Rusu, Ziarul Lumina