România
Register
Advertisement
Râul Bahlui
Codul Râului XIII.1.15.32
Râul Bahlui în zona Podul Roş din Iaşi
Date geografice
Zonă de izvorâre Tudora, Botoşani
Cotă la izvor 500 m.d.M.
Emisar Jijia
Cotă la vărsare
Punct de vărsare Chipereşti
Diferenţă de altitudine m.
Date hidrologice
Bazin de recepţie 2.007 km².
Lungimea cursului de apă 119 km.
Debit mediu m³/s.
Debit maxim înregistrat m³/s.
Debit minim înregistrat m³/s.
Date generale
Judeţe traversate Botoşani, Iaşi
Localizare
Afluenţi
Afluenţi de stânga Bahluiul Mic,
Nicolina,
Vulpoiul,
Gurguiata,
Lungu,
Duruşca,
Zavarca,
Totoeşti,
Româneşti,
Vătăvoaia,
Bogonos,
Râul Lupului,
Rediu,
Şorogari,
Ciric,
Chiriţa,
Orzeni,
Afluenţi de dreapta Valea Mare,
Valea Cetăţuiei,
Buhalniţa,
Răşcana,
Măgura,
Putina,
Bahluieţ,
Hoiseşti,
Ileana,
Voineşti,
Voroveşti,
Pârâul Mare,
Balciu,
Nicolina,
Vlădiceni,
Vămăşoaia,
Tamarca,
Comarna,
Covasna
Principalele localităţi traversate Hârlău Iaşi
Principalele baraje Pârcovaci,
Tansa-Belceşti.
Principalele porturi
Principalele poduri
Alte obiective {{{alte-obiective}}}
Râul Bahlui se varsă în Prut
modifică acest cadru

Bahlui este un râu din Moldova centrală, afluent al Jijiei. Bahluiul este un toponim de origine cumană numele acestuia semnificând un „pârâu mocirlos”.

Date geografice[]

Râul are o lungime totală de 104 km şi un debit mediu anual de 2,8 mc/s. Suprafaţa bazinului este de aproximativ 1915 kmp. Izvoarele sale se găsesc la o altitudine de 500 m în zona Comunei Tudora, judeţul Botoşani, în partea de est a Podişului Sucevei, mai exact în partea de nord a Dealului Mare.

Parcurgând Câmpia Jijiei Inferioare, pe direcţia NV-SE, localităţile tranzitate sunt: Hârlău şi Iaşi.

Afluneţii săi principali sunt: Gurguiata, Duruşca, Ciric, Bahluieţ, Nicolina, Voineşti, Valea Locei.

Calitatea apei acestui râu lasă de dorit datorită reziduurilor care sunt deversate în el, cum ar fi cele evacuate de Staţia de Epurare a municipiului Iaşi.

Se varsă în Jijia, lângă Chipereşti.

Istorie[]

  • în secolul al XlV-lea în bazinul superior al Bahluiului apar primele formaţiuni politice prestatale, în apropierea Hârlăului de azi, pe atunci cu denumirea de Târgul Bahluiului
  • după 1359 o dată cu consolidarea statului feudal Moldova, apar unele colonii de saşi şi unguri.
  • în secolul al XV-lea existau în preajma curţii domneşti din apropierea Bahluiului cuptoare de topit fier
  • o hotarnică din 1700 consemnează existenţa unor vaduri de moară pe Bahlui
  • 1970 are loc amenajarea albiei râului pe teritoriul oraşului Iaşi ca urmare a inundaţiilor
  • 1989 proiect în vederea transformării râului în canal navigabil
  • 2000 au loc săpături arheologice în şesul Bahluiului în satul Hoisesti, judeţul Iaşi care atestă existenţa unei aşezări Neolitice aparţinând culturii Cucuteni, datată 4500-4000 î.e.n.

Oraşe tranzitate[]

Iaşi[]

Bahluiul străbate Municipiul Iaşi pe o distanţă de 14 km, împărţind practic oraşul în două. Cartierele prin care trece Bahluiul sunt de la NV spre SE: Dacia, Alexandru cel Bun, Mircea cel Batrân, Podul de Piatră, Podul Roş, Tudor Vladimirescu, Grădinari, Dancu.

Fișier:Bahlui.jpg

Bahlui în Municipiul Iaşi

În prezent, din presa locală aflăm că:

  • din anul 1970 râul nu a mai fost amenajat.
  • Bahluiul este în prezent o "mlaştină puturoasă"; datorită necurăţării albiei, în perioadele călduroase, râul emană în unele zone un miros mai puţin plăcut.
  • Poluarea râului este datorată şi lipsei de responsabilitate a unor localnici, care aruncă diverse deşeuri în albia acestuia (în special în zonele periferice).

Hârlău[]

Linkuri[]

Wikipedia-logo Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Râul Bahlui. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.
Advertisement