Listă de ceramiști români
- 2008
- Ciprian Ariciu face piese de ceramică prin tehnica Raku, o metodă de ardere tradiţională japoneză, născută din cultul ceaiului, în secolul al XVI-lea.[1]
- Elena Vegheanu din Horezu, Vâlcea, este unul dintre exemplele de ceramişti hurezeni care lucrează de drag, din pasiune pentru meseria învăţată în urmă cu 34 de ani, dar şi din dorinţa de a bucura orice turist care îi trece pragul, doritor să cunoască meşteşugul olăritului.[2]
- 2009
- Arina Ailincăi din Cluj, este una din cele mai apreciate ceramiste din România.[3]
- Traian Andraş din Cluj, realizează picturi și vase de ceramică neagră realizate cu tehnica Raku.[4]
- Ionel Cococi din Iași [5]
- Daniela Făiniș [6]
- Daniel Ionescu, din Râmnicu Vâlcea, construieşte case în miniatură.[7]
- Ionela Lungu are 39 de ani şi locuieşte în Humuleşti, la trei paşi de casa unde s-a născut Nică. Este inginer, însă de zece ani modelează figurine din lut cărora le dă chipul unor personaje din poveştile lui Ion Creangă. Este membru în Asociaţia Meşterilor Populari din România şi a primit mai multe distincţii, printre care Marele Premiu pentru Artă Figurativă în 2006, din partea Muzeului Astra Sibiu.[8]
- Elena Moldovan din Sibiu, profesor de ceramică de peste treizeci de ani.[9]
- 2010
- Aura Badiu din Sibiu [10]
- Cristian Ianza din Hunedoara [11]
- Cătălina Ion Dănilă din București [12]
- Andrei Pandea-Antonescu din Bistrița, ceramist implicat în proiecte umanitare.[13]
- Constantin Papadopol din Constanța, ceramist și pictor.[14]
- Nicolae Oprean din Alba Iulia, ceramist, grafician şi iconograf.[15]
- 2011
- Florin Colibaba, singurul ceramist din ţară care lucrează artă tradiţională, lucrează la Muzeul Etnografic Rădăuţi.[16]
- Nicolae Diaconu din Codlea realizează figurine din lut [17]
- Jorj Dimitriu din București [18]
- 2013
- Vasi Hîrdo (20 ani), din Cluj, editează o revistă internaţională numită „Ceramics Now” (2013).[19]
- Radu Fulga din Constanța, profesor ceramist [20]
- 2015
- 2016
Olărit[]
- 2007
- Ioan Cristescu, zis Grindeanu, cel mai batran olar din satul argesean Cosesti, venit din Zăvoiu Orbului, Dâmbovița.[25]
- 2010
- Vasile Catelea din Brădești, Vaslui [26]
- Ion Udroiu, în vârstă de 82 de ani, este ultimul localnic din satul Ştefăneşti, Gorj care mai practică olăritul [27]
- Doina Stici, din Republica Moldova.[28]
- 2011
- 2012
- Iancu Cățea din satul Noapteșea, din comuna Sișești, județul Mehedinți [31]
- Ionică Stepan (1923 – 2012), ultimul olar din Banat, a trăit la Biniş, în Caraş-Severin, în satul în care prin anii 1930 existau peste 200 de cuptoare de ars lutul.[32]
- Florin Colibaba (56 ani), descendent al unei familii cu o traditie de cinci generatii in arta modelarii lutului. El este ultimul depozitar al tainelor ceramicii de Radauti si de Kuty. De 250 de ani, familia sa a urmat neintrerupt, din tata in fiu, arta olaritului.[33]
- Dumitru Şchiopu (80 ani), olar din satul Priporu din comuna vâlceană Vlădeşti.[34]
- 2013
- Gheorghe Smerică este ultimul olar din Mihăileni, judeţul Botoşani.[35]
- 2014
- Ion Cococi din Vădastra, Olt [36][37][38]
- Istvanfi Gheza este ultimul artizan al ceramicii sătmărene care încă mai promovează ceramica de Vama [39][40]
- Gavrilă Leonte Gavrilaş (37 de ani), din comuna bistriţeană Prundul Bârgăului, a pus pe picioare o construcţie desprinsă din poveşti. La realizarea castelului au muncit doar el şi fratele lui.[41]
- 2015
- Ferencz Agnes Veronika din Brașov, artist popular maghiar, şi-a deschis acasă un atelier de olărit [42]
Figurine[]
- 2008
- Filon David din comuna argeşeană Valea Danului are 68 de ani şi un handicap locomotor, pe care şi-l învinge însă prin pasiunea sa: confecţionarea piticilor de grădină.[43]
Trivia[]
Prima şcoală de ceramică din ţară a fost deschisă chiar în anul 1900 în municipiul Târgu Jiu, acolo unde localnicii zonei Vădeni aveau ca principală ocupaţie olăritul.[44]
Vezi și[]
Note[]
- ↑ Ceramică Raku, made in România, 29 mai 2008, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ „De 34 de ani frământ lutul Horezului“, 22 noiembrie 2008, Raluca Brodner, Ziarul Lumina, accesat la 29 ianuarie 2017
- ↑ Cluj: PORTRET / Arina Ailincăi - „Ca să vinzi ceramică, faci şi compromisuri”, 15 iulie 2009, Adevărul, accesat la 24 decembrie 2016
- ↑ Cluj: Portret - Traian Andraş, maestrul ceramicii negre, 12 mai 2009, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ Iasi: Ionel Cococi: Românul care „a îmblânzit“ lutul, 28 iunie 2009, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ Acasa, la Daniela Fainis, Valentin Iacob, Formula AS - anul 2009, numărul 883
- ↑ Râmnicu Vâlcea: Daniel Ionescu, ceramistul care construieşte case în miniatură, 29 august 2009, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ Inginerul care a reînviat lumea lui Creangă, 21 iunie 2009, Evenimentul zilei, accesat la 29 ianuarie 2017
- ↑ Sibiu: Elena Moldovan este profesor de ceramică de peste treizeci de ani, 2 octombrie 2009, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ Aura Badiu a lăsat catedra pentru a-şi lua în serios hobby-ul, 29 decembrie 2010, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ Hunedoreanul Cristian Ianza este maestru în arta modelajului, 15 ianuarie 2010, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ Cătălina Ion Dănilă se inspiră din arta oamenilor preistorici, 11 august 2010, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ Bistriţa: Andrei Pandea-Antonescu sculptează pentru oameni, 25 noiembrie 2010, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ Constanța: Constantin Papadopol - artistul care a învăţat artă de la natură, 28 iulie 2010, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ Nicolae Oprean, artist plastic şi instructor de paraşutism, 11 aprilie 2010, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ Suceava: Ceramica de Colibaba, unică în lume (FOTOGALERIE), 13 mai 2011, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ Nicolae Diaconu creează din lut universul satului, 16 august 2011, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
- ↑ Jorj Dimitriu modelează iscusit ceramica de Cucuteni, 7 ianuarie 2011, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ EXCLUSIV Manager cultural de pe băncile liceului. Un tânăr clujean scoate o revistă internaţională de ceramică care are abonaţi de pe toate continentele, 25 septembrie 2013, Florina Pop, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ Interviu online cu artistul plastic Radu Fulga: Tema este - Cercul de ceramică. Un proiect în care pasiunea se modelează, 21 noiembrie 2013, Interviu Online, Ziua de Constanţa, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ Ultimul meşter din judeţul Sibiu care transformă sobele de teracotă în opere de artă. Fundaţia Prinţului Charles, printre clienţi, 22 februarie 2015, Ramona Găină, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
- ↑ Drumul Crucii revine la Satu Mare după o absenţă de cinci ani. Un artist ceramist maramureşan reface traseul Golgotei Mântuitorului, 3 aprilie 2015, Nicu Ghisan, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ INTERVIU. Ioan Sumedre Jr, creator de ceramică conceptuală, dorește să ducă mai departe tradiția, 13 iulie 2016, Claudiu Padurean, România liberă, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ Artistul clujean care ştie secretele argilei albe şi care dă un nou sens porţelanului: „Simţul estetic se cultivă în timp. Se poate trăi din ceramică“, 27 iunie 2015, Florina Pop, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
- ↑ Povesti din lut cu miros de mere, Otilia Teposu, Formula AS - anul 2007, numărul 791, accesat la 29 ianuarie 2017
- ↑ Vaslui: PORTRET/ Vasile Catelea, ultimul meşter olar al Vasluiului, 27 iulie 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
- ↑ Târgu-Jiu: Singurul meşter care mai face oale în Horezu Gorjului, 8 august 2010, Alin Ion, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
- ↑ DOINITA OLARITA, Bogdan Lupescu, Formula AS - anul 2010, numărul 931, accesat la 29 ianuarie 2017
- ↑ Ultimul meşter olar din Galaţi, 2 decembrie 2009, Adevărul, accesat la 16 iunie 2016
- ↑ PORTRET / Marcel Mocanu - Duce mai departe tradiţia olăritului, 24 ianuarie 2011, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
- ↑ Oale din lut realizate de un meșter din Mehedinți, vândute de Muzeul Județean Gorj, 30 ianuarie 2012, Alin Ion, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
- ↑ A murit ultimul olar din Banat, maestrul Stepan. Întreaga viață și-a dedicat-o respectării tradiției, 1 aprilie 2012, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
- ↑ Maestrul olar Colibaba s-a săturat de România: "Renunţ definitiv la olărit, miercuri plec definitiv din ţară, voi munci orice altceva pentru a supravieţui!”, 2 iulie 2012, C. Popa Cristinel, Cristinel C. Popa, Jurnalul Național, accesat la 29 ianuarie 2017
- ↑ Ultimii meşteri olari, 16 februarie 2012, România liberă, accesat la 29 ianuarie 2017
- ↑ Un veac de olărit, 18 martie 2013, Digi24.ro, accesat la 29 ianuarie 2017
- ↑ FOTO, 21 mai 2014, Mihaela Bădică, Gorj-Domino.ro, accesat la 17 iunie 2016
- ↑ DESTINAȚIE: ROMÂNIA/ Olt - Ceramica de Vădastra, revitalizată după aproape șapte milenii de artizanul Ionel Cococi, 14 iunie 2014, Agerpres, accesat la 17 iunie 2016
- ↑ Dragoş Gheorghiu: „Lecţia trecutului este una de revenire la valorile fundamentale ale existenţei umane” - GALERIE FOTO, 19 august 2010, Lucian Vasilescu, Ziarul de Duminică, accesat la 17 iunie 2016
- ↑ Păstrează tainele ceramicii de Vama, în familie. Singurul meşter olar care doreşte să-i înveţe pe copii această meserie, 23 iunie 2014, Cristina Cîcău, Adevărul, accesat la 16 iunie 2016
- ↑ Românul cu mâini de aur. Ultimul olar de la capătul ţării, care pregăteşte un superb muzeu al ceramicii în Ţara Oaşului, 13 august 2015, Alexandra Ardelean, Adevărul, accesat la 6 ianuarie 2016
- ↑ FOTO Un olar şi-a construit cu mâinile lui un castel ca-n basme, 29 mai 2014, Bianca Sara, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
- ↑ Un meşter popular maghiar nu lasă să moară arta olăritului în Ţara Bârsei: şi-a făcut un atelier acasă şi îi învaţă pe copii tainele modelării lutului, 22 mai 2015, Sebastian Dan, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
- ↑ Stăpânul piticilor de grădină, 17 iunie 2008, Evenimentul zilei, accesat la 29 ianuarie 2017
- ↑ Destinul primei şcoli de ceramică din România. Atelierele şi obiectele au fost distruse în urma invaziei din Primul Război Mondial, 27 octombrie 2015, Alin Ion, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
Legături externe[]
- Poveştile pământului ars. Ultimii meşteri olari care ţin în viaţă ceramica de Oboga şi cultura Vădastra, 19 martie 2015, Mugurel Manea, Adevărul
- Habanii, mesterii regilor - Cei mai apreciati ceramisti ai Europei au poposit in Transilvania acum un veac si jumatate (Anabaptiști), 4 octombrie 2006, Evenimentul zilei
- Francezul care a adunat o fabuloasă colecție de ceramică românească, 6 noiembrie 2014, Claudiu Padurean, România liberă
| |||||