România
Register
Advertisement
Judeţul Sălaj
Stema judeţului Sălaj Harta României cu Judeţul Sălaj indicat
stemă amplasare
Regiune: Transilvania
Reşedinţa: Zalău
Populaţie:
 •Total 2002:
 •Densitate:
Locul 40
248.015 loc.
64 loc/km²
Suprafaţă:
 •Total:
Locul 38
3.864 km²
Abreviere: SJ
Prefix Telefonic: (+40) x60 (1)
Consiliul Judeţean:
 •Preşedinte
 •Adresa web

Tiberiu Marc(PSD)
C.J. Sălaj
Prefectura:
 •Prefect
 •Adresa web

Andreai Barbu Todea
Prefectura Sălaj
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Sălaj (în limba maghiară Szilágy megye) este un judeţ în regiunea Transilvania din România.

Geografie[]

Judeţul Sălaj este aşezat in partea de Nord-Vest a României şi se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legătură dintre Carpaţii Orientali si Munţii Apuseni, cunoscută sub denumirea de Platforma Someşană, care are o suprafata de 3864,4 km2, ceea ce reprezintă 1,6% din suprafaţa ţării. Se învecinează cu judeţele Satu Mare şi Maramureş la Nord, Bihor la vest şi sud-vest şi Cluj la sud si est. Reşedinţa de judeţ este municipiul Zalău, situat în centrul judeţului. Celelalte trei oraşe sălăjene sunt: Şimleu Silvaniei, Jibou si Cehu Silvaniei. Din punct de vedere geografic, judeţul Sălaj este o zonă de dealuri şi depresiuni situate pe cursul văilor Almaşului, Agrijului, Someşului, Crasnei si Barcăului. Zona montană este reprezentata în partea de Sud-Vest prin două ramificaţii nordice ale munţilor Apuseni: culmile Meseşului si Plopişului. Depresiunile au o largă răspândire pe teritoriul judeţului şi reprezintă importante zone agricole de concentrare a aşezărilor.

Principala caracteristică a reţelei hidrografice a Sălajului este relativa uniformitate a repartiţţiei râurilor pe întregul teritoriu, cu o foarte slabă prezenţă a reţelei lacustre naturale, dar cu apariţia din ce in ce mai des a lacurilor artificiale. Râurile Someş, Crasna, Barcău, Almaş, Agrij si Sălaj reprezintă principalele ape curgătoare din judeţ. De asemenea, pe raza judeţului se află şi Lacul de acumulare Vârşolţ de pe cursul râului Crasna.

După expoziţia lui, judeţul Sălaj se află sub directa influenţă a maselor de aer din vest, încadrându-se în sectorul cu climă continentală moderată. Circulaţia maselor de aer de înalţime, precum şi relieful, prin aspectul şi altitudinea lui, creeaza diferenţieri climatice, pe de o parte între vestul şi estul judeţului, iar pe de altă parte, între principalele unitaţi geo-morfologice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 8C0 si 9C0 in cea mai mare parte a judeţului, excepţie facând culmile mai înalte ale muntilor Meseş si Plopiş, precum şi zona dealurilor înalte Simişna – Gîrbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6C0 si 8C0. Precipitaţiile atmosferice medii anuale prezintă valori cuprinse intre 600 mm si 800 mm, valori mai mari inregistrându-se in muntii Meseş si Plopiş, iar mai mici in Depresiunea Almaş – Agrij şi pe valea Someşului.

Istorie[]

Istoria prezentei umane pe teritoriul judetului se pierde in negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit in judeţul Sălaj, la Moigrad. Cântăreşte 780 grame, datează din perioada Neoliticului şi întruchipeaza idoli antropomorfi, simboluri ale fertilităţii. Vestigiile dacice sunt raspândinte în aproape întregul judet. Tot în judeţ au fost descoperite 14 tezaure de monede şi podoabe dacice din argint, iar prin Sălaj trecea vechea arteră comercială cunoscută sub numele de "Drumul sării", pe care sarea pleca din interiorul Transilvaniei spre Europa Centrală. O importantă aşezare dacică este cea de la Moigrad (Porolissum), situată pe Măgura Moigradului, asezare pomenita de Ptolemen in lucrarea sa "Geografia".

După cucerirea romană şi organizarea provinciei Dacia, strategii militari romani au trasat pe muntele Meseş frontiera Nord-Estică a Imperiului Roman. Acest "Limes" delimita teritoriile provinciei Dacia de zona ramasă neocupată, cea a dacilor liberi. Demne de remarcat sunt castrele romane de la Buciumi, Romita(Certinae), Tihău, Sutoru(Optatiana) si de la Românaşi(Largina).

Cronicile bizantine si Cronica Hungarorum a lui Anonymus fac primele mentiuni despre romanii din aceste locuri, despre formele lor de organizare (voievodatele lui Gelu si Menumorut), precum si despre prima aqare documentara a localitatii Zalău (Ziloc).

În epoca medievală, prin Sălaj treceau unele dintre cele mai importante drumuri comerciale care legau centrul Transilvaniei de vestul Europei: drumul sarii si al negustorilor. Aici s-au ridicat primele fortificatii medievale pentru apararea |Transilvaniei.

În lupta pentru independenţă şi unitate nationala, purtată de români în epoca moderna, Sălajul a avut reprezentanţi de frunte din rândul cărora se remarcă personalităţi ca Simion Bărnuţiu, Alessandru Papiu Ilarian, George Pop de Băseşti, Iuliu Maniu, etc.

Sursa: http://www.cjsj.ro

Lista oraşelor din judeţul Sălaj[]

  • Zalău
  • Şimleu Silvaniei
  • Jibou
  • Cehu Silvaniei

Lectură suplimentară[]

Legături externe[]

Vezi şi[]

  • Judeţele României
  • Judeţele interbelice ale Regatului României
  • Listă de localităţi din judeţul Sălaj
  • Listă de comune din judeţul Sălaj
  • Biserici de lemn din Sălaj
Wikipedia-logo Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Județul Sălaj. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.
Advertisement