România
Register
Advertisement
Judeţul Braşov
Stema judeţului Braşov Harta României cu Judeţul Braşov indicat
stemă amplasare
Regiune: Transilvania
Reşedinţa: Braşov
Populaţie:
 •Total 2002:
 •Densitate:
Locul 12
596.140 loc.
111,2 loc/km²
Suprafaţă:
 •Total:
Locul 25
5.363 km²
Abreviere: BV
Prefix Telefonic: (+40) x68 (1)
Consiliul Judeţean:
 •Preşedinte
 •Adresa web

Aristotel Căncescu (PNL)
C.J. Braşov
Prefectura:
 •Prefect
 •Adresa web

Adriana Donţu
Prefectura Braşov
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Braşov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc.

Geografie[]

Vecini[]

Jud. Mureş şi Harghita la nord, jud. Covasna la est, jud. Buzău la sud-est, jud. Prahova, Dâmboviţa şi Argeş la sud şi jud. Sibiu la vest.

Suprafaţa[]

Judeţul Braşov are o suprafaţă de 5.363 km², reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării.

Relieful[]

Relieful judeţului este accidentat şi creşte în altitudine de la nord spre sud. La nord se află Depresiunea Făgăraşului şi Depresiunea Braşov, despărţite de către culmile scunde ale Munţilor Perşani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podişul Târnavelor. Spre sud se înalţă versantul nordic al Făgăraşului, care depăşeşte în unele locuri 2000m altitudine, Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munţii Ciucaş şi o parte din Munţii Întorsura Buzăului.

Apele[]

Cel mai important râu este Oltul, care străbate judeţul pe o distanţă de 210 km. Pe parcurs primeşte: Baraoltul, Vârghişul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Râul Negru, Timişul, Bârsa, Ghimbăşelul, Şinca, Sâmbăta, Vulcăniţa, Sebeşul, Berivoiul, Breaza, Viştea şi Rodbavul. În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munţii Făgăraş (Urlea, Podragul) şi cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor.

Clima[]

Clima judeţului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346mm). Temperatura medie anuală în judeţ este de 8 oC. Temperatura minimă absolută pe ţară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 oC). Vânturile nu prea străbat depresiunile, dar pe culmile munţilor ajung chiar şi la 25-30m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord şi nord-est concură la păstrarea timpului frumos.

Fauna[]

Reţeaua căilor rutiere[]

Din judeţul Braşov reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449km. Dintre aceştia, 398 km sunt drumuri naţionale.

Şosele internaţionale[]

  • E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu - Făgăraş - Braşov

Drumuri naţionale[]

  • DN1 Arad - Sibiu - Făgăraş - Braşov - Bucureşti
  • DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
  • DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
  • DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
  • DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
  • DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia

Reţeaua căilor feroviare[]

Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km, municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc şase ramificaţii:

  • Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
  • Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
  • Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
  • Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
  • Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
  • Tronsonul Braşov - Zărneşti
Fișier:RSR Jud Brasov bigger.png

Stema judeţului în perioada comunistă

Populaţia (2004)[]

  • Date generale:
  • Total locuitori .............. 596.140
  • Populaţie urbană ......... 446.622
  • Populaţie rurală ........... 149.518
  • Sex masculin .............. 290.537
  • Sex feminin ................. 305.603
  • Populaţia stabilă pe oraşe:
  • Municipiul Braşov .............. 284.653
  • Municipiul Făgăraş ............ 39.725
  • Municipiul Săcele .............. 30.857
  • Municipiul Codlea .............. 24.053
  • Oraşul Predeal ................ 5.417
  • Oraşul Zărneşti ................. 25.670
  • Oraşul Râşnov .................. 15.795
  • Oraşul Victoria .................. 9.467
  • Oraşul Rupea .................... 5.800
  • Oraşul Ghimbav ................. 5.185
Fișier:Interbelic Brasov County CoA.png

Stema judeţului în perioada interbelică

  • Structura etnică:
  • Români .......................... 87,3%
  • Maghiari (şi secui)........... 8,7%
  • Germani (şi şvabi, saşi).... 0,8%
  • Alte naţionalităţi .............. 3,3%
  • Structura după religie:
  • Ortodocşi .............. 85,4%
  • Romano-catolici ..... 3,9%
  • Evanghelici ............ 2,6%
  • Reformaţi ............... 2,5%
  • Unitarieni ............... 1,1%
  • Greco-catolici ......... 0,8%
  • Alte religii ............... 3,7%

Evoluţia demografică


Scurt istoric[]

Prezenţa din timpuri străvechi a omului în judeţul Braşov este semnalată în numeroase puncte, încă din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. Aşezările umane au persistat mai apoi, neîntrerupt, traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului şi, în final, epoca fierului. Nenumărate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoabă, unelte agricole şi de meşteşugărit etc.) atestă larga dezvoltare a civilizaţiei locale.
În această zonă au locuit dacii cumidavensi, având centrul principal la Cumidava (Râşnov). În această perioadă, zona judeţului a cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât şi culturale. După epoca cuceririi romane, viaţa şi-a continuat acelaşi ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autorităţile de ocupaţie au adus meşteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte şi drumuri.
După retragerea aureliană, populaţiile migratoare care au trecut prin această zonă au fost atrase de bogăţia locurilor. Cea mai pregnantă amprentă şi-au pus-o triburile slave, aşezate în număr mare, care au lăsat o seamă de mărturii - mai ales în toponimii şi hidronimii. Secolele X-XI marchează cristalizarea primelor formaţiuni politice în zona Ţării Făgăraşului şi Ţării Bârsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se întindea şi asupra acestor teritorii, este cucerit de către regele ungar Ştefan. Se pare totuşi că, vreme de două secole, regalitatea maghiară nu şi-a putut exercita suveranitatea deplină asupra acestor locuri, astfel încât de abia după 1200 au putut fi colonizaţi saşii, secuii şi teutonii. Multă vreme apoi, românii s-au condus după Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pământului, iar Ţara Făgăraşului a fost o feudă a Ţării Româneşti de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vamă încă din secolul al XIII-lea . Pe la 1290, o oaste românească pornită din Făgăraş şi condusă de legendarul Negru Vodă "descalecă" în Ţara Argeşului, la Câmpulung Muscel, şi pun bazele Ţării Româneşti de mai târziu.

Economie[]

Atracţii turistice[]

  • Templul de la Şinca Veche - peste 7.000 ani vechime
  • Municipiul Braşov şi împrejurimile sale
  • Rezervaţia Naturală Tâmpa (singura din lume aflată in centrul unui oraş)
  • Munţii Făgăraş
  • Tigăile din Munţii Ciucaş
  • Complexul Piscicol Dumbrăviţa
  • Parcul Naţional Piatra Craiului
  • Poiana Narciselor de la Dumbrava Vadului, (rezervaţie naturală), (momentan închisă pentru conservare)
  • Pădurea Bogăţii
  • Bazaltele de la Racoş
  • Mlaştina Hărmanului
  • Peştera Bârlogul Ursului
  • Peştera Valea Cetăţii
  • Peştera Liliecilor
  • Cheile Zărneştilor
  • Vulcanii noroioşi de la Băile Homorod
  • Muntele Postăvaru
  • Cheile Dopca
  • Situl fosilifer Ormeniş
  • Microcanionul în bazalt de la Hoghiz
  • Bisericile fortificate din Ţara Bârsei
  • Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus
  • Mănăstirea Franciscanilor, Braşov
  • Cetatea Făgăraş
  • Castelul Bran
  • Cetatea Rupea
  • Cetatea Feldioara
  • Cetăţile ţărăneşti de la Râşnov, Prejmer, Hărman, Sânpetru
  • Staţiunile Poiana Braşov, Zizin şi Predeal
  • Turbăria de la Mândra, (Rezervaţie naturală)

Diviziuni administrative[]

Judeţul este compus din 4 municipii, 6 oraşe şi 48 de comune.

Oraşe şi municipii în prezent
Stemă Municipii Stemă Oraşe
Braşov Ghimbav
Făgăraş Râşnov
Codlea Rupea
Săcele Victoria
Zărneşti
Predeal

Comune[]

  • Apaţa
  • Augustin
  • Beclean
  • Bod
  • Bran
  • Budila
  • Buneşti
  • Caţa
  • Cincu
  • Comăna
  • Cristian
  • Crizbav
  • Drăguş
  • Dumbrăviţa
  • Feldioara
  • Fundata
  • Hălchiu
  • Hărman
  • Hârseni
  • Hoghiz
  • Holbav
  • Homorod
  • Jibert
  • Lisa
  • Mândra
  • Măieruş
  • Moieciu
  • Ormeniş
  • Părău
  • Poiana Mărului
  • Prejmer
  • Racoş
  • Recea
  • Şercaia
  • Şinca
  • Şinca Nouă
  • Sâmbăta de Sus
  • Sânpetru
  • Şoarş
  • Tărlungeni
  • Teliu
  • Ticuşu
  • Ucea
  • Ungra
  • Vama Buzăului
  • Viştea
  • Voila
  • Vulcan

Surse bibliografice[]

  1. S. Pop, Şt. Princz, "Braşov - ghid turistic", Ed. Pentru Turism, Bucureşti, 1974,
  2. Pagini aurii, Judeţul Braşov, ediţia 2005
  3. ADAC, Straßenatlas Ost-Europa, ADAC e.V, München, 1993

Legături externe[]

Turism

Vezi şi[]

  • Judeţele României
  • Judeţele interbelice ale Regatului României
  • Listă de localităţi din judeţul Braşov
  • Listă de comune din judeţul Braşov
  • Galeria de steme şi steaguri ale judeţului Braşov


Wikipedia-logo Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Județul Brașov. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.
Advertisement