| |||||
| Regiune: | Moldova | ||||
| Reşedinţa: | Vaslui | ||||
| Populaţie: •Total 2002: •Densitate: |
Locul 21 455.049 loc. 86 loc/km² | ||||
| Suprafaţă: •Total: |
Locul 27 5.318 km² | ||||
| Abreviere: | VS | ||||
| Prefix Telefonic: | (+40) x35 (1) | ||||
| Consiliul Judeţean: •Preşedinte •Adresa web |
Vaslile Mihalachi(PSD) C.J. Vaslui | ||||
| Prefectura: •Prefect •Adresa web |
Ciprian Iftimoaie Prefectura Vaslui | ||||
| (1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3. | |||||
|---|---|---|---|---|---|
Vasluiul este un judeţ în regiunea Moldova din România, situat în partea de est a ţării, întinzându-se pe cursul superior şi mijlociu al râului Bârlad; face parte din regiunea Nord - Est, în care sunt incluse şi judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Suceava.
Stema judeţului[]
Stema judeţului Vaslui
În ianuarie 2006, în şedinţă de Guvern a fost aprobată stema actuală a judeţului Vaslui. Modelul de stemă a fost conceput în 2004, de către un specialist în heraldică de la Bucureşti, care a ales pentru crearea stemei simbolurile istorice ale fostelor ţinuturi ale judeţului: Vaslui, Tutova şi Fălciu. Stema judeţului se compune dintr-un scut cu trei cartiere, în care sunt înscrise simbolurile istorice ale ţinuturilor, care sunt delimitate de un filet de aur. În primul cartier, în câmp roşu, este plasat un stup din nuiele de argint, încadrat de trei albine de aur, reprezentând vechea stemă heraldizată a Ţinutului Vaslui. În cel de-al doilea cartier, tot pe fond roşu, sunt plasaţi trei peşti de argint, suprapuşi, redaţi spre dreapta, reprezentând stema tradiţională a Ţinutului Tutova. În cel de-al treilea cartier este plasat un bour de Elan moldovenesc, de argint, trecând spre dreapta, reprezentând stema şi simbolul tradiţional al Ţinutului Fălciu.
Geografia judeţului[]
Situat pe râul Bârlad, străbate partea de sud şi sud-est a Podişului Central Moldovenesc, iar în partea centrală se întinde pe Colinele Tutovei şi Dealurile Fălciului, diviziuni ale Podişului Bârladului — parte a Podişului Moldovei. Relieful este format din dealuri şi văi largi, orientate preponderent nord-sud. Altitudinea maximă: 485m – Dealul Mângăralei, în nord-vest şi 425m — Dealul Cetăţuii, în partea de nord-est. Altitudinea medie este de 250-350m. Altitudinea minimă este de 10m în lunca Prutului. Clima este temperat continentală cu nuanţe excesive, fiind caracterizat prin veri călduroase şi secetoase şi ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse între 8°C şi 9,8°C şi precipitaţii relativ reduse. Reţeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al râului Bârlad, cu afluenţii Vaslui, Crasna, Tutova şi Zeletin, iar în partea de sud-est a judeţului de râul Elan, afluent al Prutului. Principalele lacuri: Grosu], Balta Mare, Hârseţii (lacuri de luncă), Soleşti, Cuibul Vulturilor, Mânjeşti, Tungujei, Căzăneşti, Râpa Albastră, Puşcaşi, Vultureşti, Poşta Elan (lacuri de acumulare), Cârja, Negreşti, Tăcuta, Rediu-Galian (iazuri piscicole).
Din suprafaţa totală de 533.127 ha (2,3% din suprafaţa totală a ţării), 72,2% este zonă agricolă, 16,4% reprezintă păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră şi 11,4% alte suprafeţe (ape, suprafeţe construite, drumuri, căi ferate, etc.).
Localităţile extreme ale judeţului sunt: la nord Tăcuta — Protopopeşti, la sud Tutova — Pochidia, la est Stănileşti — Săratu şi la vest Dragomireşti — Vladia.
Judeţe vecine[]
- Judeţul Iaşi, în partea de nord * Judeţul Neamţ, în partea de nord-vest
- Judeţul Bacău, în partea de vest
- Judeţul Vrancea, în partea de sud-vest
- Judeţul Galaţi, în partea de sud
În partea de est, peste râul Prut, se află Republica Moldova.
Localităţi[]
- Municipii:
- Vaslui
- Bârlad
- Huşi
- Oraşe:
- Negreşti
- Murgeni
- Comune: 81
- Sate : 460
Clima[]
Temperatura maximă absolută (46,6 grade C) a fost înregistrată la Murgeni la 21 august 1952, iar cea minimă (-32 grade C) la Negreşti la 20 februarie 1954, fapt ce demonstrează, un aspect al continentalismului pronunţat, marcat de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme, respectiv -72,6 grade C. Precipitaţiile au o răspândire teritorială inegală, însemnând cantităţi mai mari în sectoarele deluroase şi de podiş din N şi V (circa 600 mm anual) şi mai mici în zonele depresionare şi de luncă (400-500 mm anual), secetele reprezentând un fenomen frecvent pentru judeţul Vaslui, perioada în care se înregistrează sub 200 mm anual, aşa cum au fost în anii 1896, 1921, 1937, 1945-1946, 1948. Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre N (19%), NV (17%), S şi SE (13,5%) cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 şi 6,5 metri pe secundă.
Vegetaţia[]
Vegetaţia include atât elemente specifice pădurilor central-europene (gorun, fag) cât şi specii floristice caracteristice stepelor şi silvostepelor continentale est-europene. În cadrul judeţului Vaslui se disting două mari zone de vegetaţie, una a pădurilor de foioase (în V şi NV) şi alta de stepă şi silvostepă (S şi SE). Cu toate că nu dispune de un patrimoniu turistic valoros, judeţul Vaslui suscită interes prin aspectul peisagist, predominant deluros şi de podiş, prin existenţa unor obiective social-istorice şi cultural-artistice, prin prezenţa mai multor rezervaţii naturale, a podgoriilor, precum şi prin poziţia la graniţa de E a ţării, fiind în calea turiştilor în tranzit.
Populaţia[]
Populaţia la diferite recensământuri:
- 1930: 321.936 loc., din care 58.644 loc. în urban şi 263.292 loc. în rural.
- 1948: 344.917 loc., din care 59.502 loc. în urban şi 285.415 loc. în rural.
- 1956: 401.626 loc., din care 64.945 loc. în urban şi 336.681 loc. în rural.
- 1966: 431.555 loc., din care 79.735 loc. în urban şi 351.820 loc. în rural.
- 1977: 437.251 loc., din care 124.773 loc. în urban şi 312.478 loc. în rural.
- 1992: 461.374 loc., din care 200.549 loc. în urban şi 260.825 loc. în rural.
- 2002: 455.049 loc., din care 179.001 loc. în urban şi 276.048 loc. în rural.
Evoluţia demografică
Structura etnică a populaţiei judeţului Vaslui la recensământul din anul 2002, se prezintă astfel:
Structura religioasă a populaţiei judeţului Vaslui la recensământul din 2002, se prezintă astfel:
|
|
|
Istorie[]
Existenţa celor mai vechi aşezări pe teritoriul judeţului Vaslui este demonstrată de descoperirile arheologice din perioada neolitică, dar primele atestări documentare ale unor localităţi au apărut în 1375 şi în documente interne din 1423. În perioada 1435-1442, Vaslui a fost rezidenţa Ţării de Jos şi era considerat a doua citadelă a Moldovei. În 1440, Bogdan al II-lea câştigă în pădurea de la Crasna o importantă bătălie împotriva otomanilor, dar eroismul şi patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit în marea bătălie câştigată de Ştefan cel Mare în 1475 la Podul Înalt, bătălie cunoscută în istorie ca fiind cea mai strălucită victorie din istoria militară a României şi cea mai mare victorie europeană împotriva otomanilor, până la asediul Vienei. Între secolele XVII - XVIII, mai multe aşezări vasluiene, au fost prădate şi incendiate de invaziile tătare şi otomane, unele dintre ele fiind complet distruse, cum a fost şi cazul actualei reşedinţe, Vaslui. În secolele care au urmat, locuitorii judeţului au participat activ la bătăliile pentru independenţă şi libertate din 1848, 1858, 1877 şi 1918 fiind recunoscuţi pentru vitejia şi curajul lor, lăsând eroi legendari, precum Peneş Curcanul. În secolul al XX-lea, alături de judeţul Botoşani, pe teritoriul judeţului a izbucnit Răscoala ţărănească din 1907, care a antrenat mai multe localităţi printre care Huşi, Vaslui, Bârlad, Stănileşti, Muntenii de Jos ş.a.
Judeţul Vaslui [1] cu reşedinţa la Vaslui a fost înfiinţat ca unitate administrativ teritorială sub denumirea de ţinut, încă din secolul al XIX-lea şi cuprindea o suprafaţă de 2132 km². În componenţa sa intrau 3 plăşi: Racova, Stemnic şi Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup şi trei albine. În 1950, a fost înfiinţată regiunea Bârlad cu reşedinţa la Bârlad, iar în perioada 1956 - 1968, Vaslui, Fălciu şi Tutova făceau parte din judeţul Iaşi. La 17 februarie 1968, a avut loc o împărţire administrativ teritorială, fiind astfel reînfiinţat judeţul Vaslui în limitele cunoscute în prezent, din fostele judeţe Vaslui, Tutova (cu reşedinţa la Bârlad) şi Fălciu (cu prima reşedinţă la Fălciu, apoi la Huşi).
Personalităţi[]
|
|
Educaţie[]
Instituţii de învăţământ[]
- 5 universităţi, şcoli de învăţământ profesional tehnic de maiştri şi învăţământ postliceal de specialitate
- 18 licee şi colegii
- 426 şcoli generale
- 384 grădiniţe (din care 61 în mediul urban)
Biblioteci[]
- Biblioteca Nicolae Milescu Spătaru din Vaslui
- Biblioteca Casei de cultură Constantin Tănase din Vaslui
- Biblioteca Municipală Stroe Belloescu din Bârlad
- Biblioteca orăşenească din Huşi
- Biblioteci comunale
- Biblioteci şcolare
Cluburi ale elevilor[]
- Clubul elevilor din Vaslui
Cultură[]
Ziare şi reviste Formaţii şi ansambluri muzicale[]
- Fanfara Rotaria
- Fanfara de la Valea Mare
- Corala Fantasia
- Ansamblul Trandafir de la Moldova
- Ansamblul Izvoraşul
- Ansamblul Ciobănaş cu trei sute de oi
- Grupul folcloric "Mugurel"
Ziare şi reviste Teatru şi filme[]
- Teatrul Victor Ion Popa din Bârlad
- Trupa de teatru şi cinema „Europea” a Asociaţiei Culturale Europea - Vaslui
- Trupa de teatru „GET” (Gest, Expresie, Teatralitate)
Ziare şi reviste Instituţii de cultură[]
- Academia Bârlădeană
- Casa de Cultura Constantin Tanase Vaslui
Ziare şi reviste Festivaluri, expoziţii şi evenimente culturale[]
Lista evenimentelor culturale publicată de Direcţia judeţeana pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vaslui
Lista evenimentelor publicată de Muzeul Judeţean Ştefan cel Mare Vaslui
- Festivalul Internaţional de umor "Constantin Tănase"
- Târgul meşterilor populari
- Festivalul fanfarelor
- Festivalul "Hora" de la Pădureni
- Festivalul-concurs de muzică uşoară "Constelaţia necunoscută"
Sport[]
- Fotbal
- FC Bârlad
- FC Vaslui
- FCM Huşi
- Handbal
- H.C. Vaslui
- Rugby
- Rulmentul Bârlad
- Gimnastică
- CSS Bârlad
- Ju-Jitsu
- CS Alone Tiger
- Taekwon-do
- CS Liga de Est Vaslui
- Lupte libere
- CS Viitorul Vaslui
- Şah
- CS Alone Tiger
Mass-Media[]
|
Ziare şi reviste Ziare şi reviste:
|
Televiziuni Televiziuni:
|
Radio Posturi de Radio:
|
Asociaţii non-profit cu scop cultural, umanitar şi educativ[]
- Asociaţia Culturală "Europea"
- Asociaţia Umanitară "Noi şi Voi"
- Asociaţia "Bună ziua, copii din România"
- Asociaţia "Emil Racoviţă 2000"
Muzee, turism şi agrement în judeţul Vaslui[]
Fără a avea bogăţia de obiective turistice care există în alte zone ale ţării, acestea nu lipsesc însă din judeţul Vaslui. Putem spune, însă, că ele nu sunt îndeajuns cunoscute şi valorificate. Acest judeţ este remarcabil prin tezaurele arheologice găsite aici, valorile etnografice şi de artă populară, locurile istorice şi monumentele care atestă existenţa milenară a românilor în această zonă, cât şi contribuţia lor la cultura universală. Castelul Mavrocordat, construit în secolul al XIX-lea, Cetatea lui Ştefan cel Mare, datând din secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de Ştefan cel Mare în seculul al XV-lea sunt câteva din numeroasele vestigii istorice şi culturale păstrate în judeţul Vaslui. Este de asemenea demn de menţionat faptul că cele mai importante oraşe din acest judeţ, Vaslui şi Bârlad, au fost ridicate în secolele al XIV-lea şi respectiv al XV-lea. Municipiul Huşi, al treilea ca mărime în judeţ, este faimos în întreaga lume pentru podgoriile şi calitatea vinurilor sale. Situându-se într-o zonă deluroasă, cu numeroase păduri şi râuri, acest judeţ este bogat în peisaje frumoase, monumente istorice, atracţii turistice care sunt adevărate încântări pentru ochiul şi mintea vizitatorului, şi o caldă invitaţie de a veni şi a le vizita.
Muzeu Muzee:[]
- Muzeul Judeţean Ştefan cel Mare din Vaslui
- Sala Arta din Vaslui
- Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad, din 1914
- Casa Personalităţilor Bârlădene din Bârlad
- Casa Sturdza din Bârlad
- Muzeul Municipal Ştefan cel Mare din Huşi
- Muzeul Viticol din Huşi
- Muzeul Memorial Dimitrie Cantemir din Huşi
- Muzeul Eparhial de Artă Religioasă din Huşi
- Muzeul Sătesc Banca
- Colecţia Eugenia şi Costache Burada din Dăneşti
- Expoziţia Memorială Dimitrie Cantemir din Dimitrie Cantemir
- Casa Memorială Emil Racoviţă din Emil Racoviţă
- Muzeul Sătesc Giurcani
- Muzeul Sătesc Grumezoaia
- Casa Memorială Elena Cuza din Soleşti
- Castelul Rosetti-Solescu din Soleşti
- Muzeul Sătesc Tăcuta
- Muzeul Sătesc Vultureşti
- Muzeul Sătesc Vutcani
Cetate Alte clădiri şi monumente[]
- Statuia lui Ştefan cel Mare de la Podul Înalt
- Ruinele Curţii Domneşti a lui Ştefan cel Mare din Vaslui
- Statuia de bronz a lui Ştefan cel Mare din Centrul Civic Vaslui(opera lui Eftimie Bârladeanu)
- Mausoleul Peneş Curcanul din Parcul Copou în Vaslui
- Monumentul Independenţei din Piaţa Palatului de Justiţie în Vaslui
- Casa memorială Rosseti Solescu unde se află mormântul Elenei Cuza, în Soleşti.
Biserici, temple Biserici şi mănăstiri[]
- Biserica Sf. Ioan (1490) din Vaslui
- Biserica Domnească, zidită începând cu anul 1634 în timpul domnitorului Vasile Lupu, aflată în Bârlad
- Biserica Sf. Gheorghe zidită în 1843 în Bârlad;
- Biserica zidită de Ştefan cel Mare între 1494 - 1495, şi devenită biserică episcopală în 1598 în timpul domniei lui Eremia Movilă, aflată în Huşi
- Mânăstirea de la Moreni
- Mânăstirea de la Floreşti (ridicată în 1652)
- Mânăstirea de la Gârceni
- Mânăstirea de la Movila lui Burcel
- Biserica Sf. Nicolae Vaslui
- Mânăstirea Bujoreni
- Mânăstirea Grăjdeni
Recreere Parcuri şi rezervaţii naturale[]
- Grădina Zoologică din Bârlad
- Pădurea seculară de la Movila lui Burcel
- Pădurea seacă Movileni
- Locul fosilifer Măluşteni
- Locul fosilifer Nisipăria Hulubăţ
- Coasta Rupturile de la Tanacu
- Pădurea Bădeana
- Pădurea Bălteni
- Fâneţele de la Glodeni
- Rezervaţii paleontologice la Mânzaţi comuna Ibăneşti
Recreere Turism şi agrement[]
- Centrul de agrement pentru copii şi tineret "Poiana Căprioarei"
- Parcul Copou din Vaslui
- Parcul 1 Mai din Huşi
Infrastructură şi economie[]
Drumuri auto Reţeaua de drumuri din judeţul Vaslui[]
Pe teritoriul judeţului Vaslui, se însumează 2.138 km de drumuri, cu o densitate de 40,2 km la 100 km²:
- 8 trasee de drumuri naţionale, din care:
- 1 traseu de drum european: Drumul European E581 - coridorul paneuropean nr. IX;
- 1 trasee de drum naţional principal: DN24;
- 6 trasee de drumuri naţionale secundare: DN2F, DN11A, DN15D, DN24A, DN26 şi DN28;
- 52 trasee de drumuri judeţene;
- 197 trasee de drumuri comunale.
Căi ferate Reţeaua de căi ferate din judeţul Vaslui[]
Echiparea cu căi ferate a teritoriului judeţului Vaslui totalizează 249 Km, din care 192 Km de linie cu o cale şi 57 Km de linie cu 2 căi, cu o densitate de 47,7 km la 1000km²
- Linia 600: Făurei - Tecuci - Bârlad - Vaslui - Buhăieşti - Iaşi - Ungheni;
- Linia 603: Bârlad - Fălciu - Fălciu Nord;
- Linia 604: Crasna - Huşi;
- Linia 605: Buhăieşti - Roman;
- Linia 703: Bârlad - Galaţi.
Drumuri auto Punctele de control şi trecere a frontierei din judeţul Vaslui[]
- Fălciu (România) / Cantemir (Republica Moldova) - trafic feroviar de marfă cu transbordare la Prut;
- Albiţa (România) / Leuşeni (Republica Moldova) - trafic rutier internaţional de călători şi marfă.
Industrie Industrie[]
- Industria componentelor mecanice
- Industria aparatelor de măsură şi control
- Industria materialelor abrazive
- Industria producătoare de rulmenţi
- Industria chimică
- Industria textilă
- Industria alimentară
Evenimente, târguri şi expoziţii[]
- Expo ZooAgroInd
- Târgul General Vaslui
- Expo Casa Mea
- Infoteck Servicii Financiare
Legături externe[]
Vezi şi[]
- Judeţele României
- Judeţele interbelice ale Regatului României
- Listă de localităţi din judeţul Vaslui
- Listă de comune din judeţul Vaslui
- Judetul Vaslui statistici
Note[]
- ↑ Judeţul Vaslui (interbelic)
Județele României |
||
|---|---|---|
| Judeţe | Alba • Arad • Argeş • Bacău • Bihor • Bistriţa-Năsăud • Botoşani • Braşov • Brăila • Buzău • Caraş-Severin • Călăraşi • Cluj • Constanţa • Covasna • Dâmboviţa • Dolj • Galaţi • Giurgiu • Gorj • Harghita • Hunedoara • Ialomiţa • Iaşi • Ilfov • Maramureş • Mededinţi • Mureş • Neamţ • Olt • Prahova • Satu Mare • Sălaj • Sibiu • Suceava • Teleorman • Timiş • Tulcea • Vaslui • Vâlcea • Vrancea |  |
| Municipiu cu drepturile judeţului |
Bucureşti | |
(regiuni) |
Ilfov |
||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
 |
(județe) |
||||||||
|
Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Județul Vaslui. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă. |