Galați

Acest articol se referă la oraşul Galaţi, judeţul Galaţi. Pentru alte sensuri vedeţi Galaţi (dezambiguizare).

Galaţi este reşedinţa şi totodată cel mai mare oraş al judeţului Galaţi, judeţ situat în apropiere de colţul celor trei frontiere în Moldova, România. Populatia oraşului este de circa 292.898 locuitori, fiind al şaselea ca populaţie din ţara după Bucureşti, Iaşi, Cluj Napoca, Timişoara şi Constanţa. Este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova. Oraşul Galaţi are o istorie încărcată şi datorită faptului că este plasat pe fluviul Dunărea şi astfel pe cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre - Main - Rin. Viaţa economică s-a dezvoltat în jurul portului fluvial existent aici cât şi în jurul Combinatului Siderurgic "Arcelor-Mittal" (numele actual).

Istoric

Primele semne ale unei aşezări permanente în zona municipiului Galaţi s-au găsit pe malul estic al bălţii Mălina (în NV municipiului), unde s-au descoperit fragmente din ceramica de tip Stoicani-Aldeni, unelte confecţionate din stilex şi os, datând din neolitic. Tot în această zonă, de data aceasta pe malul sudic s-a descoperit un sceptru de piatră aparţinând culturii Coşlogeni din perioada de sfârşit a Epocii Bronzului.

Oraşul s-a dezvoltat pe bazele unei străvechi aşezări dacice, existente în secolele VI-V î.Hr., la vadul Dunării care, odată cu perioada celor două razboaie romane purtate împotriva dacilor, în 101-102 şi 105-106, va cunoaşte influenţa civilizaţiei romane, devenind dependentă, probabil, de castrul roman învecinat de la Barboşi, ca şi în multe alte cazuri întâlnite în prvincia romană Dacia. Noua aşezare daco-romană formată în vadul Dunarii, localizată în secolul III d. Hr. undeva la sud de locul actualei Biserici Precista, dar care a fost, în timp, nimicită de apele fluviului care străbat malul stâng.

Descoperirile făcute în ultimii ani dovedesc continuitatea aşezării din Vadul Dunării în secolele VII-XI: tezaurul de la Galaţi format din 12 monede de argint bizantine emise între anii 613-685, mormântul cuman din partea vestică a Bisericii Precista precum şi o monedă bizantină din vremea împăratului Mihail IV Paflagonianul (1034-1041). Aceste descoperii demonstrează că Galaţii datează din perioada anterioară întemeierii statului moldovean.

Fișier:Primul sigiliu al targului Galati sec XV.jpg

Primul sigiliu al târgului Galaţi - secolul XV

Prima menţionare documentară a oraşului Galati (pe atunci târg) datează din 1445 (într-un act semnat de domnitorul Ştefan al II-lea). Galaţiul a crescut în importanţă după ce turcii au cucerit cetăţile Chilia şi Cetatea Albă, în iulie-august 1484, oraşul ramânând singurul port al Moldovei cu rol important în comerţul intern, dar şi în cel polono-turc. În 1789, în timpul războiului ruso-turc din 1789 - 1791, Galaţiul a fost ars de către armatele generalului rus Mihail Kamensky, aceasta fiind una dintre numeroasele pustiiri care au fost îndurate de oraş în războaiele ruso-turce din sec. XVIII şi începutul sec. XIX. În ciuda acestor perioade grele, comerţul şi navigaţia se dezvoltă în aşa fel încât Rusia înfiinţează, în anul 1775, primul consulat local, iar Franţa şi Anglia organizează vice-consulate, în anul 1805. În 1850, SUA îşi deschide un viceconsulat, ridicat la rangul de consulat în 1858, prin decizia preşedintelui american James Buchanan de a-şi numi un consul la Galaţi. Începând cu anul 1834, vapoare cu aburi austriece fac deja curse regulate din Galaţi. Mai mult decât atât aici se făcea un important comerţ de tranzit cu ţările germane. Construcţiile de nave militare de mari dimensiuni era o importantă activitate economică a oraşului, în acest sens un călător prin Ţările Române, abatele Bošković afirmă că: "am văzut acolo o corabie foarte mare, de felul acelora cărora turcii le spun caravele, care se află pe şantier, gata să fie lansată la apă. Fusese comandată de Isaac-aga, vameşul cel mare al Constantinopolului. Vasul era foarte mare, şaptezeci de paşi pe şaptesprezece şi încărcată cu optzeci şi patru de tunuri de bronz."

Galaţiul în 1826

În 1837, Galaţiul dobândeşte statutul de porto-franco (oraş liber), iar după războiul Crimeei din 1854 - 1856 devine, împreună cu Sulina, sediu al Comisiei Europene a Dunării. Prealabil Unirii Principatelor din 1859, oraşul este condus de pârcălabul Alexandru Ioan Cuza, ales ulterior ca domnitor în Moldova şi în Ţara Românească. Reşedinţa sa este găzduieşte în prezent un muzeu.

După Unirea Principatelor, dezvoltarea oraşului s-a accelerat. S-au înfiinţat noi şcoli primare şi s-a deschis, la 26 octombrie 1864, Şcoala superioară de comerţ "Alexandru Ioan I", iar în anul 1867 s-a înfiinţat una dintre cele mai vechi instituţii de studiu liceal din ţară, Liceul "Vasile Alecsandri". De la câteva fabrici în 1870, s-a ajuns la 41 în 1908. Ştefan Zeletin, în lucrarea sa "Burghezia română", nota că: "În procesul de naştere a Românei moderne trebuie să se deosebească două mari curente: unul zgomotos dar superficial, anume al ideilor liberale care pleacă de la Paris spre Bucureşti şi Iaşi; altul tăcut dar adânc, care pleacă de la Londra spre Galaţi şi Brăila: e curentul economiei capitaliste engleze."

Activitatea comercială a continuat şi datorită exportului masiv de cereale, despre poziţia pe care o avea portul Galaţi în exportul ţării consulul Franţei din oras notând la 8 aprilie 1870 că "portul Galaţi a devenit antreprenorul general al cerealelor pe care Moldova le exportă pe Dunare şi Marea Neagră în Anglia, Franţa şi Italia". Se recunoştea că înflorirea oraşului se datora regimului de oraş „porto-franco”, însă la 22 decembrie 1882 acest statut a fost înlăturat.

Fișier:Galati (1975) Tramvaiul 50.jpg

Galaţiul în 1975

Totuşi, între anii 1900-1914, oraşul desfăşura un considerabil comerţ de cereale şi cherestea, în care se implicau şi reprezentanţii celor 16 consulate străine din oraş.

O revoltă ţărănească a izbucnit în regiune în 1907, aceasta fiind înăbuşită de armata română.

În 1911, la Galaţi se dezveleşte prima statuie din ţară a poetului Mihai Eminescu .

În perioada interbelică Galaţiul a fost reşedinţa judeţului Covurlui. Oraşul a cunoscut o înflorire deosebită, devenind, la recensământul din 1930, din punct de vedere al populaţiei, al cicilea oraş al ţării, fiind devansat doar de Bucureşti, Chişinău, Iaşi şi Cernăuţi.

Din 1965 cunoaşte o nouă înflorire, o dată cu începutul funcţionării combinatului siderurgic, considerat pe atunci, cel mai mare din Europa de Est.

Geografie

Fișier:Panorama Galati.jpg

Galaţi - vedere panoramică

Municipiul Galaţi este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei, la 45° 27' latitudine nordică şi 28° 02' longitudine estică.

Situat pe malul stâng al Dunării, ocupă o suprafaţă de 241,5 km², la confluenţa râurilor Siret (la vest) şi Prut (la est), lângă Lacul Brateş, la cca. 80 de kilometri de Marea Neagră.

Cel mai apropiat oraş este Brăila, aflat la 15 km.

Oraşul se întinde pe trei terase: Valea oraşului, cu altitudine între 5 - 7 m şi altele două, trasate aproape în formă de evantai; prima cu o altitudine între 20 - 25 m (nucleul oraşului medieval, actualmente centrul oraşului) şi a doua cu altitudini care depăşesc 40 m (oraşul modern).

Fișier:GalaţiSatelit.JPG

Galaţiul văzut din satelit

Viaţa comunităţilor umane a fost influenţată în mod direct de către Dunăre, cel de-al doilea fluviu din Europa ca lungime (2.850 km), cu un debit mediu pe acest sector de 6.199 mc/s, după ce primeşte în amonte apele râului Siret cu un debit mediu de 210 mc/s (cel mai mare afluent de pe teritoriul românesc). Fluviul îşi continua drumul spre Marea Neagră după ce primeşte, în avalul porturilor din Galati, apele râului Prut, cu un debit mediu de 86 mc/s. Debitele Dunării au o variaţie importantă, în funcţie de anotimp şi an, cu valori maximale în luna mai (18.000 - 19.000 mc/s) şi minimale in cursul verii (2.000 - 2.450 mc/s). Datorită senalului adânc până în zona oraşului Brăila, Dunărea este declarată maritimă.

Municipiul Galaţi este situat la aproximativ 230 km de Bucureşti, Chişinău şi Odessa (Ucraina). Distanţele aproximative la care este situat de celelate mari orase ale ţării sunt: Braşov - 285 km, Cluj Napoca - 518 km, Constanţa - 191 km, Craiova - 461 km, Iaşi - 242 km, Ploieşti - 219 km, Sibiu - 427 km, Timişoara - 678 km.

Amenajarea urbană

Potrivit unui raport guvernamental întocmit în 2005, municipiul Galati se afla pe locul doi în topul oraşelor din România, în privinţa spaţiului verde, pe cap de locuitor. Finanţată de Consiliul Local al municipiului Galaţi prin alocaţii bugetare, amenajarea şi întreţinerea urbană este rezultatul activităţilor Serviciul Public Administraţia Domeniului Public Galati, Ecosal Prest SA, SC RER Ecologic Service SRL, SC Citadina 98 SA. Deşi altitudinea medie a oraşului Galaţi este de circa 50 de metri, în nordul oraşului se află unul dintre cele mai vechi tunele feroviare ale ţării care datează din 1898. Momentan firul 2 (din direcţia Galaţi Vest spre Nord) este în reparaţii din anul 1996. Tunelul are o lungime de circa 1 km, deasupra aflându-se liniile de tramvai, depoul de tramvaie, case, blocuri şi numeroase clădiri.

Clima

Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o deschizătură spre nord-est şi spre sud-vest, el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai putin sudice, lipsind aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi. Temperatura medie anuală, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este de 10 grade C. Temperatura medie în timpul verii este de 21,3 grade C. În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10 grade C. Repartiţia anuală a precipitaţiilor este neuniformă, cele mai mari cantităţi de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse. Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecvenţa anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvenţă de 16% şi bate mai mult vara şi este destul de uscat. Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Conform unui memoriu de prezentare a judeţului Galaţi, mediile multianuale în municipiul Galaţi sunt:

• Presiune medie la nivelul staţiei: 1008,4 mb
• Presiune medie la nivelul mării: 1017,4 mb
• Temperatura medie anuală 10,5: grade Celsius
• Temperatura maximă medie 15.5: grade C
• Temperatura minimă medie 6.1: grade C
• Cantitatea lunară de precipitaţii medie: 477 l/m²
• Număr de zile (mediu) cu precipitaţii: 66 zile
• Durata de strălucire a soarelui (medie): 184,3 ore

Distanţa dintre Galaţi şi porturile pe Dunăre

Oraşul	Directia	Distanţa pe Dunare
Brăila	Amonte	20 km
Calafat	Amonte	645 km
Călăraşi	Amonte	220 km
Cernavodă	Amonte	150 km
Corabia	Amonte	480 km
Drobeta Turnu-Severin	Amonte	781 km
Giurgiu	Amonte	343 km
Isaccea	Aval	43 km
Olteniţa	Amonte	280 km
Orşova	Amonte	804 km
Turnu Măgurele	Amonte	447 km
Tulcea	Aval	79 km
Zimnicea	Amonte	404 km

Demografie

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

Conform datelor recensământului din 1930 municipiul Galaţi număra 100.611 locuitori, dintre care 68.656 români (68,2%), 19.252 evrei (19,1%), 2.953 ruşi (2,9%), 2.922 greci (2,9%), 2.155 maghiari (2,1%), 1.257 germani (1,2%), 571 armeni (0,5%) ş.a. Sub aspect confesional populaţa oraşului era alcătuită din 74.381 ortodocşi (73,9%), 19.915 mozaici (19,8%), 3.931 romano-catolici (3,9%), 709 luterani (0,7%), 461 reformaţi (0,5%), 352 greco-catolici (0,3%) ş.a.

Economie

Structura producţiei industriale pe domenii de activitate

Fișier:Combinatul Siderurgic "Arcelor Mittal" Galati.jpg

./Special:FilePath/Combinatul_Siderurgic_"Arcelor_Mittal"_Galati.jpg

Industria metalurgică din Galaţi realizează 55,6% din producţia de oţel a României, 55% din cea a producţiei de laminate şi 90,4 % din producţia de tablă şi benzi laminate la rece. Mai mult de jumătate din producţia metalurgică este exportată.

Construcţiile navale, ramură de mare tradiţie în oraş, furnizează flotei fluviale şi maritime nave de până la 55.000 tdw (barje, vrachiere, mineraliere, remorchere, petroliere) şi platforme de foraj marin. Galaţi este unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România, conectat la principalele coridoare de comunicaţie europeană: pe cale fluvială la canalul Rhin-Main-Dunăre care leagă Marea Nordului de Marea Neagră; prin căile ferate se asigură transferul de la ecartamentul european către cel folosit în ţările ex-sovietice; Zona Liberă Galaţi este un punct strategic în zona de est a oraşului, pe teritoriul acesteia întâlnindu-se toate căile de comunicaţie enumerate mai sus: rutier, feroviar mixt ruso-european şi naval; are staţie de triaj Barboşi Triaj în satul Movileni. Transportul rutier se realizează printr-o reţea densă de şosele naţionale şi judeţene. Oraşul Galaţi, amplasat pe malul stâng al Dunării, la 80 km de Delta Dunării, are patru porturi, un port pentru transportul de persoane şi trei pentru transportul de mărfuri. Având aproximativ 6,5 km de chei şi pescajul de 7,3 m, portul asigură un trafic general de mărfuri de 9.328.857 tone (1997), permiţând accesul navelor de până la 30.000 tdw.

Firmele şi forţa de muncă

Din totalul de 17.614 de operatori economici înregistraţi la Registrul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Galaţi la sfârşitul anului 1997, 150 de mari întreprinderi asigură locuri de muncă pentru majoritatea salariaţilor din judeţ. Firmele private reprezintă 97,5% din numărul total al întreprinderilor şi oferă locuri de muncă pentru 18% din populaţia activă. Structura firmelor după forma de proprietate: dintre cei 17.614 agenţi economici, 1165 sunt asociaţii familiale şi persoane fizice; 138 sunt regii autonome sau organizaţii cooperatiste şi 16.311 sunt societăţi comerciale. Dintre cele 16.311 societăţi comerciale, 15.743 sunt cu capital privat integral român, 404 cu participare de capital străin, 125 cu capital mixt, de stat si privat şi 39 cu capital integral de stat. La 31 decembrie 1997, cele 100 de firme exportatoare situau judeţul Galaţi printre primele din România, având un export total de peste 250 milioane de dolari americani, din care 53,8% produse metalurgice şi 20,5 % nave. Dintr-un număr total de 396.000 al populaţiei active, populaţia ocupată este de 328.000 persoane. Numărul total de şomeri în judeţul Galaţi este de 31.600 de persoane (nivelul şomajului fiind de 10,8%, mai ridicat decât cel la nivel naţional de 8,9%) din care 61,3% sunt femei, 26% tineri până în 25 de ani, 53,3% din total având o calificare profesională.

Oportunităţi de afaceri pentru investitori străini

Poziţia geo-strategică a judeţului Galaţi, aflat la răscrucea principalelor rute comerciale care traversează Europa, de la Est la Vest şi de la Nord către Sud, existenţa celui mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre, înalta calificare a forţei de muncă reprezintă atuuri demne de atenţia potenţialilor investitori străini.

Procesul de restructurare şi de privatizare al marilor întreprinderi industriale, comerciale, agricole sau de servicii, oferă numeroase oportunităţi investitorilor, dată fiind viabilitatea demonstrată de capacitatea acestora de a-şi fi menţinut şi chiar lărgit piaţa.

Zona Liberă Galaţi, înfiinţată în 1993, amplasată pe malul Dunării la sud-est de oraşul Galaţi constituie un argument în plus pentru atragerea viitorilor investitori în această zonă, prin facilităţile fiscale pe care le oferă.

Avantajele oferite de amplasamentul Zonei Libere Galaţi (suprafaţă totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalul Rin - Main - Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) şi rutiere precum şi în accesul la chei şi la instalaţiile portuare, poziţionarea pe Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră şi foarte aproape de frontierele cu Ucraina şi Republica Moldova.

În Galaţi se găseşte sigurul parc de software din România. Parcul de software de la Galaţi a fost inaugurat în martie 2004 şi a avut de la bun început un grad de ocupare de 100%. În prezent, în parcul de software Galati lucreaza 500 de angajaţi permanenţi plus înca aproape 100 de colaboratori, la un număr de 31 de firme, dintre care patru, Oracle, HP, Microsoft şi Sun Microsystems, au deschis, împreuna cu Universitatea Dunărea de Jos, centre de cercetare şi dezvoltare. Universitatea Dunarea de Jos este singura instituţie din regiune care are o facultate de calculatoare.

În Galaţi deja se află hypermarketuri: Selgros, două magazine Billa, Kaufland, Praktiker, Metro, Real, Penny Market şi WinMarkt. Carrefour, Kaufland 2, Metro 2 sunt prevăzute în contrucţie. De asemenea în zona gării de nord, Euromall a început construcţia celui mai mare mall din ţară ce va fi deschis în octombrie 2008 sau de zilele Galaţiului 2008.

Fișier:Tvg.PNG

Sigla TV Galaţi

Presa

Posturi TV

În Galaţi sunt două televiziuni: TV Galaţi şi Express TV. De asemenea, posturile de televiziune ProTV şi Antena 1, deţin câteva studiouri regionale de unde emit emisiuni. Abonaţii UPC beneficiază de un video-text UPC care oferă informaţii despre companie, înştiinţează abonatul despre modificările de frecvenţă ale canalelor şi afişează diverse reclame. De asemenea abonaţii MegaTV, au şi ei un videotext asemănător cu cel al UPC.

Ziare locale

În judeţul Galaţi sunt:

a)Trei ziare cotidiene:

• Viaţa Liberă, redactor şef Katia Nanu
• Monitorul de Galaţi, Mirella Aur
• Imparţial, redactor şef Mariana Constandache

b) Săptămânale:

• "Impact-est", redactor şef Gelu Ciorici
• Ziarul de Galaţi, redactor şef Aurelia Bogatu
• "Realitatea", redactor şef Pompiliu Comşa
• "Semnal de Tecuci", redactor şef Anca Dumitriu
• Raid-ziar de publicitate gratuită

Posturi de radio

Cele patru posturi de radio din Galaţi sunt:

• Radio 1 Galaţi (emite peste programul Radio 21)
• Radio Galaţi (devenit între timp PROFm)
• Radio (S) fm
• Radio Alfa Galaţi

Turism

Turismul este o ramură importantă a economiei oraşului Galaţi întrucât turiştii au la dispoziţie o varietate de locuri de vizitat:

Teatre

Fișier:Teatrul Dramatic.jpg

Teatrul Dramatic Fani Tardini

• Teatrul dramatic "Fani Tardini" Galaţi există de peste 45 de ani. Este un teatru de repertoriu cu profil dramatic, cu trupă permanentă alcătuită din 25 de actori, 2 regizori, un scenograf. Pentru realizarea producţiei teatrul apelează de asemenea la colaboratori prestigiosi pe plan naţional - regizori, scenografi, compozitori. Teatrul are ateliere de productie proprii; sala proprie cu 300 de locuri, cu scenă de tip italian. Este singura institutie teatrală profesionistă cu profil de dramă din Judeţul Galaţi. Teatrul se adresează spectatorilor din întreg judeţul Galaţi, dar şi celor din judeţele apropiate. Repertoriul cuprinde în fiecare stagiune în afara producţiilor noi, un număr de titluri realizate în stagiunile precedente.

Fișier:Teatru muzical Nae Leonard.jpg

Teatrul liric Nae Leonard

• Teatrul Gulliver este o instituţie de cultură subvenţionata de Statul Român, ca şi alte teatre de copii. Teatrul Gulliver a luat fiinţă la 1 octombrie 1952. În acest interval au fost prezentate peste 200 de titluri, (4-5 premiere pe stagiune) din literatura română şi universală pentru copii, sub iscusita conducere a numeroşi oameni de cultură. Anual se organizează Festivalul Gulliver, unul dintre cele mai importante de acest gen din România, care transformă municipiul Galaţi în "Capitala teatrului de marionete".

• Teatrul liric Nae Leonard a fost înfiinţat în 1956. Anual organizează "Zilele Muzicale Gălăţene", când sunt prezentate publicului cele mai reprezentative titluri ale repertoriului de toate genurile.

Muzee

• Muzeul de ştiinţe ale naturii: Planetariul are diametrul cupolei de 7 metri, aici putând fi vizionate diferite proiectii ("Sistemul Solar", "Giganţii Sistemului Solar", "Nebuloase şi Roiuri stelare"), astfel încât publicul vizitator să poată călători imaginar în toate colţurile Universului; de asemenea, în cadrul planetariului se desfăşoară şi foarte multe programe educaţionale, bune exemple fiind Astroclubul "Călin Popovici", dar şi Programul Educaţional "Să cunoaştem Soarele", adresat elevilor claselor V-XII. Acvariu are ca tematicã ihtiofauna rarã şi foarte rarã din bazinul hidrologic al Dunãrii, fauna Mãrii Mediterane şi pesti exotici (pirania). Grădina Botanică domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafaţă de 18 ha.

• Muzeul de Istorie Galaţi a fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparţinut familiei Cuza şi unde Alexandru Ioan Cuza a trăit în perioada-n care a fost pârcălabul Galaţiului. Activitatea ştiinţifică a muzelui a reînceput în 1951-1952, când a demarat organizarea ştiintifică a colecţiilor. În 1956, obiectele din colectii au fost separate; astfel o parte dintre ele au format colectiile Muzeului de Ştiinte ale Naturii, iar o alta, colectiile Muzeului de Artă. Treptat, colecţia Muzeului de Istorie s-a mărit prin noi achiziţii şi cercetări arheologice realizate în partea sudică a Moldovei, în principal la castrul roman de la Tirighina-Barboşi, ajungând acum la un patrimoniu de peste 50.000 de exponate, unele fiind de o importanţă excepţională.

Fișier:Casa memoriala A. I. Cuza.jpg

Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza

• Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza e construită pe locul fostei case a pârcălabului de Galaţi , de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 - 1866). Cuprinde o expoziţie permanentă dedicată domnitorului, întrunind şi calitatea de reconstituire a ambientului gălăţean de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea.

• Muzeul de artă vizuală este primul muzeu de artă contemporană românească din ţară . A fost inaugurat în anul 1967 şi a fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendinţe ale fenomenului plastic în devenire, destinaţie pe care şi-o păstrează şi la acest început de mileniu. Aproximativ 400 de lucrări existente în sălile de expunere şi-n aer liber, în parcul muzeului, constituie o selecţie dintrun patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artiştilor contemporani. Patrimoniul muzeului cuprinde creaţii de artă românească din a doua jumătate a secolului XIX şi din secolul XX reprezentanţi ai avangardei româneşti şi lucrări ale artiştilor care formează o punte de legatură între prima şi a doua jumătate a secolului.

Biserici şi mănăstiri

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e4/Galati_Precista_Church.jpg/220px-Galati_Precista_Church.jpg

• Biserica fortificată "Sfânta Precista" este construcţia cea mai veche din Galaţi, fiind sfinţită ca lăcaş de cult în septembrie 1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu. Biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos. La ridicarea bisericii au fost folosite materialele existente la faţa locului: piatră de la Barboşi, lemnul din pădurile de pe platforma Covurluiului, cărămidă şi var, nisip de pe plajele Dunării etc. Arhitectura bisericii este românească şi prezintă unele elemente specifice: turnul-clopotniţă este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunarii, iar in caz de nevoie devenea fortificaţie de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevazut cu o camera pentru ascunderea valorilor, cu două metereze şi o uşă de acces, probabil, spre un balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre şi metereze. Un alt element de apărare la "Precista" este podul întărit, alcătuit din două parţi, una deasupra naosului şi a doua deasupra altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este folosită piatra, tehnica nefolosită la alte biserici moldoveneşti ridicate în aceeaşi perioadă. Biserica ,,Precista" a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsă in 1711 de către otomani, distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece din 1735-1739 şi 1769-1774. În 1821, otomanii distrug şi jefuiesc iar locaşul. Biserica a fost refăcută şi restaurată în 1829 şi-n 1859. S-a făcut o restaurare şi între anii 1953-1957 după care, biserica a fost transformată în muzeu. În perioada 1991-1994, biserica ,,Precista" a fost restaurată iar şi a fost redată cultului ortodox. Se spune ca există un tunel secret pe sub Dunăre de la biserică până pe malul celălalt al fluviului pentru a putea ascunde bunurile şi a scăpa de atacurile vrăjmaşilor.

• Biserica Romano-Catolică : monumentul din strada Domnească nr. 86 este construit în anul 1844 şi extins în anul 1873. Printre obiectele de valoare artistică amintim: Altarul Mare, executat din marmură colorată, tabloul "Sfântul Ioan Botezatorul predicând", Statuia Inimii Preasfinte a Domnului Iisus Hristos, Statuile Pieta si Sfântul Francisc de Assisi. Biserica a fost consolidată şi renovată în starea actuală între anii 1985-1988.

• Biserica Greacă : La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul "Schimbarea la Faţă" a cărei sfiintire se face la 17 septembrie 1872 de către episcopul Melchisedec alături de Arhimandritul Eughenie Xiropotamo. În pronaos se află placa de marmură cu numele fondatorilor precum şi două plăci de marmură cu numele ctitorilor şi a marilor ctitori. Biserica e în formă de cruce înscrisă cu turlă şi are pe latura vestică două clopotniţe. Pictura a fost relizată de către pictorul Papadopoulos din Adrianopol. Pe catapeteasmă sunt icoane mari reprezentând pe Sf. Fecioara Maria cu Pruncul, Învierea Domnului, Sf. Gherasim, Sf. Sofia, Sf. Grigorie şi Sf. Vasile cel Mare. Ferestrele bisericii conţin 8 vitralii cu apostoli şi sfinţi: Petru, Andrei, Marcu, Toma, Bartolomeu şi Luca pe latura nordică şi Pavel, Simion, Ioan, Iacob, Filip pe latura sudică.

• Catedrala Ortodoxă a fost ridicată între 1906-1917, dupa planurile arhitectilor Petre Antonescu şi Ştefan Burcuş. Construcţia se detaşează-n planul arhitectural gălăţean, fiind concepută în stil muntenesc, cu o singura cupolă fără abside laterale.

• Biserica Mavromol („Stânca neagră” in greacă) a fostei mănăstiri Mavromol poartă hramul Adormirea Maicii Domnului şi a fost construită în 1669 de Gheorghe Duca şi refăcută de fiul său între 1700-1703. Păstrează picturi murale interioare valoaroase refăcute între 1973-1975. În chiliile acestei biserici au funcţionat primele scoli din Galaţi înfiinţate-n 1765 (cu predare în limba greacă) şi 1803 (cu predare in limba română). Biserica are o splendidă icoană de lemn sculptat "Maica Domnului", şi o valoroasa catapeteasmă adusa de la biserica Mănăstirii Sf. Sava din Bucureşti.

• Biserica Vovidenia: Monument istoric şi de arhitectură ridicat în anul 1790, pe locul unde mai fusese o biserică. A fost arsă şi distrusă complet în anul 1821, restaurarea încheindu-se în anul 1851. Deasupra naosului se ridică o cupolă susţinută de arce dispuse în cruce, în stilul moldovenesc tradiţional. Acoperişul turlei, ridicată pe naos, este în formă de clopot şi o altă turlă, mai mică, este ridicată deasupra altarului. Turla clopotniţei de pe pridvor este o adăugire din 1901. Aici se află mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

• Biserica Sf. Spiridon a fost ridicată în anul 1817 pe un plan triconic cu patru contraforţi. Are trei turle, una mai mică, celelalte două egale, baza turlei de pe naos se sprijină pe arce dispuse în cruce. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma şi icoanele. Pictura originală nu se mai pastrează.

• Biserica „Sfântul Gheorghe“ din Galaţi, deşi era veche de peste 300 de ani, a fost dată jos în anul 1962 din cauza ambiţiilor activiştilor de a „curăţa“ malul Dunării de astfel de clădiri „care propagau ideologii greşite“. Sub ruinele ei au fost îngropate şi pierdute vestigii arheologice de o valoare inestimabilă.

Parcuri şi locuri de recreere

Fișier:Parcul Eminescu.jpg

Parcul Eminescu

• Parcul Eminescu amenajat în 1869, acest parc mai păstreaza câţiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care poposi aici de mai multe ori mai ales în ultima parte a vieţii. În parc există un mic lac artifical şi un loc amenajat unde-n trecut fanfara militară susţinea recitaluri. Este renumit datorită prezenţei statuii lui Eminescu.

• Faleza Dunării este una dintre zonele reprezentative ale Galaţiului. Loc de promenadă pentru toţi, aici au loc frecvente concerte muzicale şi întreceri sportive (concerte "La Elice" şi Crosul Copiilor). Reprezintă aproape singura zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Oferă un mare potenţial de relaxare şi agreement prin, spaţii verzi.

Fișier:Galaţi - Imagine din Grădina Publică.jpg

Grădina Publică

• Grădina Publică situată în apropierea Complexului Studenţesc reprezită o zonă deosebit de frumoasă pentru odihnă şi recreere. Este un punct de vedere excelent asupra Lacului Brateş şi a gării principale a Galaţiului. O plimbare prin Gradina Publică, unde odinioară se jucau popice şi cricket, dezvaluie ronduri de flori şi gard viu, alei umbroase şi o fântină arteziană a carei apă este purtată de vânt, stropind copiii care trec pe sub ea, în goana bicicletei.

• Grădina Botanică este inclusă în Complexul Muzeal Ştiinţele Naturii şi domină malul stâng al Dunarii. Puteţi admira colecţiile de plante din zonele tropicale şi subtropicale (cactuşi, euforbii, palmieri,crotoni, muscate, begonii, etc.), cochetul rozariu care cuprinde peste 200 soiuri de trandafiri. Flora şi vegetaţia Romaniei se impune de pe versantul sudic însorit al grădinii prin speciile de arbori şi arbusti - peste 3000 exemplare. În luna mai tufele de bujori te vor atrage prin petele roşii de culoare. Dacă treci podeţul şi mergi spre nord ai şansa să treci prin "padurea de aramă" (multe specii de stejar) sau spre "pădurea de argint" - peste 50 exemplare de mesteceni. Coniferele, prin diversitatea şi densitatea lor te vor racori în zilele toride ale verii. Gradina japoneză cu lampionul, cascada, lacul şi nuferii te invită la meditaţie şi recreere. Pe axul principal al grădinii ochii dumneavoastră sunt încântaţi de diversitatea coloritului şi formei plantelor ornamentale.

• Rezervaţia şi Grădina Zoologică Gârboavele - Ambele situate la ieşirea de nord a oraşului. Grădina Zoologică din Pădurea Gârboavele este inclusă în Complexul Muzeal Ştiinţele Naturii. În cadrul Grădinii zoologice pot fi vãzute diferite specii exotice. De asemenea, pasionaţii de echitaţie pot practica acest sport la Gradina Zoologică, aici existând nu doar cai special antrenaţi pentru acest scop, ci şi un manej excelent amenajat şi personal instruit. Tematica zoo a fost elaborată împreună cu specialiştii de la European Association of Zoos and Aquaria, şi are drept obiective conservarea speciilor rare de animale, precum şi educaţia pentru conservare.

Fișier:Galaţi - Imagine Pânzarul Ştefan cel Mare.jpg

Pânzarul Ştefan cel Mare

• Pânzarul Moldovenesc "Ştefan cel Mare şi Sfânt" construit de firma Spat, în urma unui contract cu Consiliul Judetean Galaţi, Pânzarul este o copie aproape fidelă a navelor cu pânze ce brăzdau Prutul, Dunărea, Siretul şi chiar Marea Neagră, pe vremea domnitorului Ştefan cel Mare.

• Lacul Vânători aflat în extremitatea de nord a oraşului Galaţi, pe o suprafaţă de 28 ha. Cuprinde un lac natural de 11 ha, un versant de 10 ha de pădure de salcâm şi un versant de 8 ha parţial amenajat pentru agrement şi supus unui plan intensiv de modernizare şi reamenajare.

• Complexul de agrement Priza Dunării situat la ieşirea din Galati, pe drumul spre Brailă, cuprinde trei piscine, căsuţe, locuri de camping şi un restaurant. Pe o porţiune a complexului se află un club occidental ce are ca dotări o piscină, restaurant (150 de locuri), bar şi cafenea.

• Casa Lambrinidi situată pe Strada Domnească nr. 51, lângă Universitate. Construită de Epaminonda Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada Portului, şi având ca anexa o turnătorie şi atelier de reparat maşini şi vase, înainte de aprilie 1879, îl găzduieşte pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei vizite în Galaţi. A fost sediul Curţii de Apel, al Liceului Mihail Kogălniceanu şi, după cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, al Primăriei.

Fișier:Turnul TV.jpg

Turnul de televiziune

• Casa Macri, unică în România, a fost construită în 1910, fiind locul în care a cântat George Enescu. Familia Macri, una din cele mai vechi familii din Galaţi, locuieşte acum în clădirea din spate. Un imobil superb: Candelabre de Veneţia, draperii ţesute cu fir din aur, covoare lucrate manual în Europa, piese rare de mobilier, confecţionate pe comandă specială la o celebră firmă din Anglia - toate acestea au existat în clădirea în care funcţionează acum clubul de noapte Pasha. Au fost furate sub formă de "amintire" de cei care au fost chiriaşi în casa Macri, pe vremea comunismului. Clădirea, renovată la începutul secolului trecut, ca o bijuterie arhitecturală, a fost înapoiată familiei Macri, după aproape 50 de ani, devastată. Vitraliile, care se aflau cândva la intrarea principală, au fost scoase de nişte funcţionari pe motiv că nu aveau destulă lumină. În cei 50 de ani, casa Macri a fost transformată în sediu de întreprinderi, sediu pentru Uniunea Tineretului Comunist sau sediu pentru Colegiul Medicilor.

Fișier:Nespalata.jpg

Fata pe valuri

• Perla Dunării - Restaurantul de la Turnul TV, situat la parter şi la 100 metri înălţime de unde vei admira Dunărea, Siretul, Galaţiul, Munţii Măcinului şi Brăila.

• "Fata pe valuri" - sculptură realizată de Constantin Baraschi (n. 17 noiembrie 1902, Câmpulung - d. 22 martie 1966, Bucureşti) în 1966. O replică a acestei sculpturi este la Genova, în colecţia Hohn. Pe fundul bazinului în care se scurge apa este desenată stema municipiului Galaţi, steagul României şi drapelul UE.

Alte monumente, clădiri şi locuri

• Palatul Administrativ edificiu impunător, inaugurat la 27 aprilie 1906, astăzi sediu al Prefecturii judeţului Galaţi, Palatul Administrativ a fost construit în perioada anilor 1904 -1905 după planurile arhitectului Ion Mincu, fondatorul şcolii naţionale a arhitecturii româneşti. Pe faţada principală a Palatului, la nivelul superior, se află două statui realizate din marmura albă – „Industria" şi "Agricultura" ale sculptorului Frederic Storck, care sunt acoperite de tencuială. Mai jos, se găsesc două steme de bronz ale judeţului. Pe frontonul clădirii se găseşte un ceas de mari proporţii. Fiecare oră este marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals "Valurile Dunării" capodopera de renume mondial a compozitorului gălăţean losif Ivanovici (1845 -1902).

Fișier:Palatul Navigatiei Galati.jpg

Palatul Navigaţiei

• Copia “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român.

"Lupa Capitolina"

• Palatul Navigaţiei (astăzi Gara Fluvială) datează din ultimul deceniu al secolului XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de arhitectul Petre Antonescu. În prezent acesta este sediul mai multor instituţii precum “Administraţia Porturilor Dunării Maritime” sau “Compania de Navigaţie Fluvială Română Navrom”.

Fișier:Universitatea Galati.jpg

Universitatea Dunărea de Jos

• Palatul Universităţii situat în centrul Galaţilor, fostul Palat al Justiţiei, astăzi sediul Universităţii, ocupă în vechiul peisaj arhitectural al municipiului locul cel mai de seamă, datorita monumentalitaţii sale. Acest edificiu este opera arhitecţilor Grigore Cerchez si Vîrnav. A fost construit între anii 1911-1913.

• Casa Robescu este construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dupa proiectul arhitectului Ion Mincu. Clădirea are subsol supraînălţat, două nivele cu două foişoare-balcon la etaj şi un alt balcon la parter, spre stradă. Decoraţiile exterioare sunt din ocniţe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al frânghiei răsucite, plăci de ceramică lustruită. Ceramica lustruită este folosită şi la decorarea florală a registrului superior. Azi serveşte ca "Palatul Copiilor" Galaţi.

• Castrul Roman de la Tirighina - Barboşi Săpăturile efectuate în castellum roman de la Bărboşi (la nord de Dunăre, lângă Galaţi, aproape de vărsarea Siretului), din anii 1959—1962, au dovedit în condiţii stratigrafice perfect de clare, că pe înălţimea Tirighina se găsea la început o cetăţuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică şi cea de import, ca şi o monetă de argint histriană, permit ca începuturile cetăţui dacice să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult sfârşitul secolului II î.e.n.). Cetăţuia dacică de la Bărboşi a sfârşit apoi în urma unui puternic incendiu, a cărui urme sunt destul de evidente. Monedele romane aflate în acest nivel dacic sunt din vremea lui Augustus şi continuă apoi seria neîntreruptă până în anii domniei împăratului Nero (54—68 e.n.). N-ar fi exclus deci ca sfârşitul acestei cetăţui să fie pus în legătură cu acţiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus în regiunea de la nord de Dunăre, a cărui rezultat a fost mutarea forţată a celor 100.000 de transdanubieni la sud de Dunăre şi care a avut loc prin anii 62—66 e.n. în legătură cu problema vechimii stăpânirii romane la nord de Dunăre, în partea de sud a Moldovei, se pune întrebarea dacă acest castellum de la Bărboşi, datează dintr-o perioadă mai veche decât anii 101 —102, primul război dacic (eventual 105—106 cel de al doilea război dacic), sau numai începând cu aceşti ani.
• Pentru detalii vezi articolul Castru Roman de la Galaţi: Tirighina-Barboşi

Cinematografe în Galaţi

• Multiplex Euromall str. Ana Ipătescu vis-a-vis de Autogara Galaţi (în construcţie)
• Cinema Dacia str. Oţelarilor nr. 11 (desfiinţat)
• Cinema V.I.P. str. Brăilei nr. 168
• Cinema Central str. Domnească nr. 25 (desfiinţat)
• Cinema Republica str. Domnească nr. 35 (desfiinţat)
• Cinema Popular Str. Lahovary nr.1 (desfiinţat)
• Cinema Flacăra (desfiinţat)
• Cinema Doina - Sediul Bingo Europa (desfiinţat)

Biblioteci

Fișier:Biblioteca V. A. Urechia Galati.jpg

Bibilioteca V. A. Urechia

În Galaţi cea mai mare bibliotecă este Biblioteca "V. A. Urechia", înfiinţată în anul 1889, având ca prim fond de carte donaţia academicianului Vasile Alexandrescu Urechia. Biblioteca "V. A. Urechia" dispune de peste 600000 de titluri şi are peste 150 de abonamente la ziare şi reviste. În privinţa serviciilor, biblioteca şi-a organizat şi dispunde de secţii de împrumut pentru adulţi şi copii, sală cu lucrări enciclopedice de referinţă, săli de lectură specializate cu 190 de locuri, sală de audiţii şi video, cataloage alfabetice şi sistematice, pe fişe, pentru colecţiile proprii, cataloage tipărite pentru cărţi româneşti şi străine, catalog on-line al publicaţiilor monografice, servicii specializate de informare biografică, o bibliografie a judeţului Galaţi. Din anul 1991, instituţia a trecut la un program complex de automatizare şi prelucrare a informaţiilor, bazele de date bibliografice fiind accesibile publicului, din 1994, prin terminale de interogare directă sau cu asistenţa personalului de specialitate. Biblioteca dispune de 30 de staţii de lucru şi de pachetul integrat de programe TINLIB produs de IME (Marea Britanie). Biblioteca, prestigios centru de documentare şi informare, organizează la sediu şi în alte instituţii din oraş activităţi specifice. De asemenea biblioteca a elaborat lucrări proprii (Buletinul Fundaţiei "V. A. Urechia", Anuarul bibliografic al Judeţului Galaţi, monografii etc.). Biblioteca "V. A. Urechia" dispune de un fond de carte veche şi rară deosebit de valoros.

Casa Corpului Didactic înfiinţată în anul 1939 reprezintă o valoroasă bibliotecă de specialitate. Instituţia editează revista de informaţie şi opinie pedagogică "Şcoala gălăţeană", cu apariţie lunară, dispune de o editură cu aceeaşi denumire, sub egida căreia sunt publicate lucrări de specialitate sau pe teme de educaţie. Tot aici activează Cenaclul literar "Anton Holban".

Străzi din Galați

• Strada Portului din Galaţi a fost una dintre cele mai frumoase străzi din România interbelică.

Locuri de cazare în Galaţi

• Hotel Galmondo Fișier:Star*.svgFișier:Star*.svgFișier:Star*.svgFișier:Star*.svg
• Hotel Kreta Fișier:Star*.svgFișier:Star*.svgFișier:Star*.svgFișier:Star*.svg
• Vila Classic Fișier:Star*.svgFișier:Star*.svgFișier:Star*.svgFișier:Star*.svg
• Vila Belvedere Fișier:Star*.svgFișier:Star*.svgFișier:Star*.svg
• Hotel Alex Fișier:Star*.svgFișier:Star*.svgFișier:Star*.svg
• Hotel Vega Fișier:Star*.svgFișier:Star*.svgFișier:Star*.svg
• Hotel Galaţi Fișier:Star*.svgFișier:Star*.svgFișier:Star*.svg
• Hotel Faleza Fișier:Star*.svgFișier:Star*.svgFișier:Star*.svg
• Hotel Traian Fișier:Star*.svgFișier:Star*.svgFișier:Star*.svg
• Hotel Magnus Fișier:Star*.svgFișier:Star*.svgFișier:Star*.svg
• Hotel Turist Fișier:Star*.svgFișier:Star*.svg
• Hotel Sport Fișier:Star*.svgFișier:Star*.svg
• Hotel Dunărea Fișier:Star*.svgFișier:Star*.svg

Transport

Transportul intern

Fișier:Autobuz-icon.gif Transportul în comun este asigurat de compania "TransUrb" iar microbuzele sunt conduse de asociatia "Sherr"(asupra căreia s-a declarat falimentul), "Atlas, un alt operator are traseele convenţie în combinat cât şi linia de autobuze preorăşenească 14 care duce din Galaţi în comuna Cişmele.

• Pentru a vedea lista traseelor TransUrb şi Sherr vedeţi Transportul public din principalele oraşe ale României.

Taxi-icon.gif Cele mai mari companii de taximetrie din Galaţi sunt: Big Taxi, Taxi Galati, Samatax, Redamont, Corzah-taxi, As-Galaţi, Albertini, Taxi G-T, Mex-Taxi şi Globe Tour.

Transportul extern

Fișier:Avion-icon.gif La Galaţi există un aerodrom militar în nordul oraşului, dar sunt planuri pentru construirea unui aeroport internaţional numit Dunărea de Jos ce va fi comun cu Brăila.

Trenuri Gările S.N.C.F.R. Galaţi:

1. Galaţi Nord (Gara principală)
2. Galaţi Est (Larga)
3. Galaţi Sud Triaj (Barboşi Triaj) - cel mai mare triaj din ţară având 32 de linii de triere
4. Galaţi Vest (Fileşti)
5. Galaţi Sud (Barboşi)
6. Galaţi Cătuşa
7. Galaţi Mălina
8. Galaţi Brateş
9. Galaţi Triaj

Din Galaţi pleacă 2 trenuri intercity în direcţia Bucureşti Nord şi Iaşi mai multe trenuri rapid în direcţiile Bucureşti Nord, Braşov etc, numeroase accelerate spre Bucureşti Nord, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara şi multe trenuri personale către Bârlad, pe o linie specială, Mărăşeşti, Buzău, Bereşti etc. Galaţiul este oraşul cu cele mai multe căi ferate din ţară, având şi cele mai mari 3 triaje de vagoane. Reţeaua feroviară din oraşul Galaţi este cu mult mai dezvoltată chiar şi decât cea din Bucureşti datorită triajelor de vagoane, cel mai mare din ţară fiind Galaţi Triaj Sud (Barboşi Triaj) cu 32 de linii.

Învăţământ şi cercetare

O reţea densă de unităţi de învăţământ de toate gradele, începând cu creşe şi grădiniţe şi terminând cu universităţi asigură infrastructura instruirii şi educării tinerei generaţii. Cele două Universităţi din Galaţi includ 11 facultăţi şi 3 colegii.

În cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" există două facultăţi cu profil unic în România: "Facultatea de Nave" şi "Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor".

În afară de centrele de cercetare care funcţionează în cadrul Universităţilor, în Galaţi există mai multe institute de cercetare specializate, patru dintre ele având profil unic în România: ICEPRONAV (Institutul de Cercetare şi Proiectare pentru Construcţii Navale), UZINSIDER Engineering (Institutul de Cercetare şi Proiectare pentru produse plate metalice), Institutul de Cercetări Piscicole şi Staţiunea de Cercetări Viticole Târgu Bujor. Baza materială pentru manifestări culturale şi artistice este oferită de 330 biblioteci publice, 21 săli de cinema, 3 teatre, 10 muzee, 94 cluburi culturale, 5 case de cultură, etc.

Şcoala Nr. 24 (Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil) este cea mai veche şcoală din judeţ. A fost fondată în anul 1832, până în anul 1896 aflându-se în interiorul Mănăstirii Mitoc. Pe data de 26 octombrie 1896 a fost inaugurată clădirea actuală a şcolii.

Cele mai prestigioase unităţi de învăţământ preuniversitar sunt Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri", Colegiul Naţional "Mihail Kogălniceanu", Colegiul Naţional "Alexandru Ioan Cuza".

Personalităţi gălăţene

Patrimoniul ştiintei , tehnicii, artei şi literaturii cuprinde şi contribuţiile aduse de numeroşi oameni care s-au născut sau şi-au legat numele de oraşul Galaţi, dintre care enumerăm pe:

• Alexandru Ioan Cuza fost pârcălab al Galaţiului, primul domn al României ales în 1859
• Anghel Saligny (1854-1925) care este autorul proiectului şi constructorul podului de peste Dunăre de la Cernavodă, din 1895, cel mai lung pod din Europa la vremea aceea, realizat pe baza unei tehnici necunoscute în lume până atunci: tot el a construit Docurile din Galaţi şi Brăila, Palatul Navigaţiei din Galaţi, podul peste Siret de la Cosmeşti şi a amenajat portul Constanţa.
• Constantin Levaditi (1874-1954) savant de renume mondial, e unul dintre fondatorii inframicrobiologiei moderne.
• Paul Bujor (1852-1952) creator de şcoală în fiziologia animală românească.
• Costache Negri fost pârcălab al Galaţiului unul dintre cei mai de seamă apostoli ai Unirii. În casa din Mânjina a acestuia se întâlneau patrioţii munteni şi moldoveni Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri şi alţii.
• Vasile Alexandrescu Urechia (1834 – 1901) istoric şi scriitor român, fondatorul bibliotecii care-i poartă numele.
• Jean Bart –scriitor.
• Hortensia Papadat Bengescu (1876 – 1955) romancieră.
• N. Dunareanu – scriitor, prietenul şi tovarăşul de vânătoare al lui Mihail Sadoveanu.
• Fany Tardini - Actriţă de origine italiană care şi-a adus o contribuţie la dezvoltarea teatrului în oraşul Galaţi. Teatrul Dramatic Galaţi îi poartă numele în prezent.
• Nicolae Leonard (1886 – 1928) supranumit "prinţul operetei româneşti". Teatrul Muzical din Galaţi îi poartă numele în prezent.
• Tudor Pamfile (1883 – 1921) folclorist.
• Ioan Ivanovici – comandantul fanfarei din Galaţi, autorul nemuritorului vals „Valurile Dunării” cunoscut în întreaga lume.
• Nicolae Mantu – pictor.
• Paul şi Ecaterina Pasa – fondatorii primei colecţii muzeistice din Galaţi.
• Ion şi Alexandru Vladicescu – actori.
• Victor Vâlcovici – cel mai mare matematician al epocii sale. Prin cercetările sale asupra teoremelor universale ale mecanicii numele lui se asociază lui Bernoulli „suprafeţele lui Bernoulli-Vâlcovici”.
• Eugen Bădărău – fost director al institutului de fizică al academiei recunoscut pe plan internaţional ca o valoare remarcabilă.
• Dan Hulubei – matematician, se impune prin studii privind mecanica raţională, geometrie diferenţială şi proiectivă.
• Iorgu Iordan – fost vicepresendinte al Academie Române, lingvist de prestigiu internaţional.
• Stela Popescu-Temelie - actriţă
• Mihai Mihail - actor
• Lucian Temelie - actor
• Ion Dongorizzi – scriitor.
• Grigore Hagiu – unul dintre cei mai prolifici şi talentaţi poeţi.
• Dimitrie Cuclin – muzicolog. Prin activitatea sa defăşurată peste 6 decenii a dat ţării mai mult de 600 de lucrări simfonice de operă, muzică corală şi studii teoretice.
• Ludovic Feldman – compozitor.
• Valentin Ghiorghiu – pianist şi compozitor.
• Temistocle Popa – compozitor de muzică uşoară.
• Adrian Enache - cantareţ de muzică POP
• Marcela Rusu – artistă.
• Camil Ressu – pictor.
• Samuel Pineles - preşedintele Congresului Sionist de la Focşani, 1881
• Paul Păltânea (1924-2008) - reputat istoric, membru al Academiei Internationale de Genealogie.
• Ioan Neniţescu (1854-1901) - poet, academician roman.
• Nicolae Spirescu (n. 1921) - pictor.
• Laurentiu Darie – artist.
• Eugen Trancu-Iaşi – avocat. Muzicolog.
• Max Auschnitt (1888, Galaţi - 1959, Statele Unite) – fost un mare industriaş român, administrator delegat al Uzinelor de Fier şi Domeniile Reşiţa (U.D.R.), cea mai mare societate pe acţiuni care a existat în România înainte de instaurarea regimului comunist. A absolvit Academia de înalte studii comerciale şi de export din Viena, a fost preşedinte al Asociaţiei generale de Industrie din Banat, vicepreşedinte Uniunii Generale a Industriaşilor din România şi senator al Camerei de Comerţ şi Industrie din Galaţi.

Sport

Fotbal

Stadionul cu capacitatea cea mai mare din oraşul Galaţi este Dunărea. Alte stadioane sunt: Oţelul, Portu Roşu, Metalurgistul, Siderurgistul, Ancora, Oţelul 2 (are nocturnă), Dunărea 2, etc. Echipele de fotbal reprezentative din Municipiul Galaţi sunt Oţelul, Oţelul II, Dunărea, Steaua Dunării, LPS, Metalosport, Frontiera, Politehnica. Bilanţul echipei Oţelul Galaţi:

• 800 de goluri primite
• 800 de goluri marcate
• 259 victorii
• 121 egaluri
• 250 înfrângeri
• 630 de meciuri jucate
• 818 puncte (inclusiv meciul pierdut la Bistriţa 2-1 cu Gloria din data de 22 septembrie 2007).

Oţelul este singura echipa din România care a bătut pe Juventus Torino cu 1-0 în 1988. Tot echipa fanion a Galaţiului este si castigatoarea cupei UEFA Intertoto din 2007.

Rugby

Echipa de Rugby din Galaţi se numeşte R.C. CTTV Dunărea Galaţi Îi are ca antrenori pe: Secuianu Viorel, Secuianu Marius şi Secuianu Dorian. Echipa activează în Divizia Natională de Juniori I şi II şi s-a clasat pe locul 2 la un turneu din Suedia găzduit de oraşul Trelleborg cu ocazia împlinirii a 750 de ani de la înfiinţarea cetăţii. Finala a fost pierdută în compania celor din capitala Suediei cu 17-5.

Stockholm vs. Galati.jpg

Finala Stockholm vs. Galaţi

Rugby CTTV.jpg

Galaţi vs. Bârlad

Echipa de Rugby CTTV Dunarea Galati.jpg

Rugby CTTV

Politică şi administraţie

Cartierele importante ale municipiului: Dimitrie Cantemir (aflat în judeţul Brăila) Ţiglina 1 Ţiglina 2 Ţiglina 3 (Micro 16, Siderugiştilor Est şi Vest) Ţiglina 4 (Micro 17, Micro 18) Mazepa 1 Mazepa 2 Micro 13 A Micro 13 B Fileşti Micro 19 Micro 20 Barboşi Micro 40 I.C. Frimu Piaţa Centrală Centru – Gară Port Micro 21 Bădălan Micro 39 A Micro 39 B Micro 39 C Micro 38 Bariera Traian Traian Nord Micro 14 Aurel Vlaicu Traian Sud Dunărea Lozoveni Aviaţiei Smârdan Movileni Şendreni Vânători Costi Comunele scrise înclinat vor deveni cartiere în viitor.

Fișier:Primar Galati.jpg

Primarul Dumitru Nicolae

Primarul Galaţiului este Dumitru Nicolae, din PSD. Componenţa Consiliului Local Galaţi (27 de consilieri) ales pe 1 iunie:

	Partid	Consilieri	Componenţa Consiliului
	Partidul Social Democrat	8
	Partidul Democrat Liberal	7
	Partidul Naţional Liberal	6
	Partidul Conservator	6

Primarii oraşului Galaţi

Organizarea modernă a administraţiilor comunelor urbane a fost introdusă prin aplicarea Regulamentului Organic pe 13 ianuarie 1832. Premergător noii legiuiri, din 6 iunie 1830, oraşul a fost administrat de o Comisie Orăşănească formată din spătarul Dumitrache Codreanu, paharnicul Paraschiv Şerban şi paharnicul A Oaprişan. Se mai numea şi Comisia Poliţiei. În decembrie 1831, comisia a fost înlocuită de Sfatul Municipal, alcătuit din 3 membri. Primul sfat la Galaţi a fost alcătuit din Petrache Altântovici, Iordachi Mantu, Ioan Siminovici(aleşi în 1832). Prima lege comunală, privind organizarea şi administrarea comunelor urbane, cu adevărat modernă, a fost promulgată în 1864. În baza acestei legi, au fost aleşi primarii şi preşedinţii de comisii interimare în fruntea urbei gălăţene.

Pentru detalii vedeţi articolul Listă de primari ai Galaţiului

• Daniel Țuchel

Zona metropolitană

Pentru detalii vedeţi articolul Zona metropolitană Cantemir

În prezent Galaţiul este împărţit în circa 40 de cartiere importante. Zona Metropolitană Dimitrie Cantemir va fi formată din:

• Galaţi
• Brăila
• Baldovineşti
• Vădeni
• Zagna-Vădeni
• Lacu Sărat
• Măcin
• Vărsătura

plus alte comune din împrejurimile celor 2 mari oraşe dunărene. Se estimează că populaţia zonei metropolitane va fi în jur de un milion de locuitori. În curând vor fi şi cele 3 comune tulcene din dreptul Galaţiului cuprinse in zona Dimitrie Cantemir.

Prima etapă a proiectului a vizat lucrările de pregătire şi consolidare a solului şi asigurarea utilităţilor pentru viabilizarea terenurilor. Dezvoltarea unei noi zone rezidenţiale are ca efect creşterea numărului de locuinţe pentru cetăţenii municipiului, a gradului de confort în care aceştia vor locui. Totodată, angajarea unor lucrări de construcţie de anvergură asigură o creştere a utilizării forţei de muncă-n domeniul construcţiilor în primă fază, iar apoi, prin apariţia unui nou cartier în domeniul serviciilor, învăţământului, sănătăţii, culturii etc. Impactul economic al programului se reflectă în stimularea şi diversificarea mediului de afaceri din Galaţi şi Brăila, precum şi atragerea de noi investiţii străine în zonă. Beneficiarii proiectului sunt Primaria Municipiului Galaţi şi firmele locale, dar mai ales sunt cetăţenii oraşului, în special tinerii. Costul proiectului a fost estimat la 14.537.000 Euro.

Primăria intenţionează, prin acest proiect, să ofere gălăţenilor peste 2.000 de unităţi locative. Cu sprijinul Guvernului României, în cadrul acestui proiect, au fost date în folosinţă şapte blocuri de locuinţe şi s-au realizat investiţii în infrastructura viitorului cartier în valoare de peste 44,5 milioane RON, între 2005-2006.

Cartiere

• Dimitrie Cantemir, ridicat peste Siret. Locatarii celor nouă blocuri ANL construite în câmp, între orașele Brăila și Galați, nu au nici măcar adrese (2010).
• Francezi, cartierul care se scufundă pe zi ce trece (2010)

Străzi

• Vadul Cărăbuș arată ca un drum de țară dintr-un cătun situat departe de civilizație (2010).

Clădiri

• Biserica „Sf. Gheorghe”

• Biserica Precista

• Biserica „Sf. Spiridon”

• Templului Meseriașilor, cel mai impunător lăcaș evreiești de cult din Galați

Instituții

• Seminarul teologic din Galați

Primăria Galați

2016

• Risipă de bani publici la Galaţi. Peste 10 milioane de euro, tocate pe studii de fezabilitate absolut inutile.

2017

• Oficialii Curţii de Conturi au făcut public un raport din care reiese că o societate creată în Galaţi prin asocierea Primăriei şi a Consiliului Judeţean produce pagube semnificative în bugetul public prin administrarea dezastruoasă a unui fost hotel marinăresc transformat în spaţiu de birouri.

Evenimente majore

Dezastre

• 2013 - inundații în cursul cărora au murit nouă persoane.

Oraşe înfrăţite

• Italia Ancona, Italia din 2002
• Coventry, Regatul Unit din 1963
• Hammond, Statele Unite din 1977
• [[Image:Format:Country flag alias Ukraine|20px|Ucraina]] Ialta, Ucraina din 2002
• Italia Jesi, Italia din 2002
• [[Image:Format:Country flag alias Costa Rica|20px|Costa Rica]] Limón, Costa Rica din 1992
• [[Image:Format:Country flag alias Ukraine|20px|Ucraina]] Mikolaiv, Ucraina din 2002
• [[Image:Format:Country flag alias India|20px|India]] Mumbai, India din 2007
• [[Image:Format:Country flag alias Ukraine|20px|Ucraina]] Odessa, Ucraina din 2002
• Pessac, Franţa din 1991
• [[Image:Format:Country flag alias Greece|20px|Grecia]] Pireu, Grecia din 1985
• [[Image:Format:Country flag alias Ukraine|20px|Ucraina]] Sevastopol, Ucraina din 2002
• Scottsbluff, Statele Unite din 2007
• [[Image:Format:Country flag alias the People's Republic of China|20px|Republica Populară Chineză]] Wuhan, China din 1987

Galerie foto

Stema Galatiului la "Nespalata".jpg

Stema municipiului Galaţi

Panorama Galati.jpg

Galaţi - vedere panoramică

Panorama Galati2.jpg

Galaţi - vedere panoramică

Palatul Navigatiei.jpg

Palatul Navigaţiei

Plaja Dunarea.jpg

Plaja "Valurile Dunării"

Gara Noua Galati CFR.jpg

Gara CFR Galaţi Nord

Hotel Galati.jpg

Hotel Galaţi***

Hotel Dunarea.jpg

Hotel Dunărea**

Stauia lui I.C. Bratianu.jpg

Statuia lui I. C. Brătianu

Panzarul Moldovenesc "Sf. Stefan cel Mare".jpg

Pânzarul Moldovenesc

Biserica Fortificata Precista Galati.jpg

Biserica fortificata Sf. Precista

La Elice de serbarile Galatiului.jpg

La Elice de Zilele Galaţiului

B-dul Falezei.jpg

B-dul Falezei

Fluviul Dunarea la Galati.jpg

Dunărea

Vapor pe Dunare.jpg

Vapor pe Dunăre

Restaurant "Malnas" pe Dunare.jpg

Restaurant Malnaş

Parcul IT in Port.jpg

Parcul de Soft

Vedere Panoramica "La Elice" Galati.jpg

La Elice

Centrul Cultural "Dunarea de Jos".jpg

Centrul Cultural "Dunărea de Jos"

Strada Brailei (Vedere Panoramica).jpg

B-dul Brăilei

Distantele dintre Galati si orase europene importante.jpg

Indicator Galaţi-Capitalele Europei pe Faleza Dunării

Parcul Copiilor.jpg

"Orăşelul Copiilor", un bine-cunoscut parc împânzit cu locuri de joacă pentru copii

Parc Popescu.jpg

Parcul Popescu

Parc CFR.jpg

Parcul CFR

Parcul Libertatii.jpg

Parcul Libertăţii

Parcul Rizer.jpg

Parcul Rizer

Hotel Turist + Papadie.jpg

Hotel Turist şi Păpădia

Stadionul Otelul.jpg

Stadionul Oţelul

Stadionul de Rugby Gloria.jpg

Stadionul de rugby Gloria

Gradina botanica.jpg

Interior Grădina Botanică

Tramvai "La General".jpg

Tramvai în Galaţi

Ultimul Leu .jpg

Ultimul Leu (Intersecţia Brăilei cu Prel. Brăilei, Falezei şi Siderurgiştilor)

Monumentul eroilor.jpg

Monumentul Eroilor Revoluţiei

Cimitirul Eternitatea.jpg

Cimitirul Eternitatea

Biserica Sf. Nicolae.jpg

Biserica Sf. Nicolae

Scoala24.jpg

Şcoala nr. 24

ISJGL.jpg

Poliţia Judeţeană Galaţi

Galati - trecere BAC.jpg

Trecere BAC

Galaţi - Vedere din turnul de televiziune.jpg

Faleza Dunării văzută din Turnul de televiziune

Galaţi - Imagine din Galaţi.jpg

Nava cu zbaturi Tudor Vladimirescu (construită în perioada 1850-1853)

Sediul Central al Administratiei Fluviale a Dunarii de Jos Galati.jpg

Sediul Central al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos

Tunelul Galati.jpg

Tunel CFR Galaţi

Blocuri in gara.jpg

Cartierul Gara de Nord

Galati Vest (Filesti).jpg

Galaţi Vest

Gara Barbosi.jpg

Galaţi Sud

Viaductul Siderurgic.jpg

Viaductul Siderurgic

Balta catusa.jpg

Balta Cătuşa

Intrarea in Galati dinspre Moldova.jpg

Intrarea în Galaţi dinspre Republica Moldova

Autogara Dumitru din exterior.jpg

Autogara Galaţi

Bibliografie

• Paul Păltânea, Istoria oraşului Galaţi, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1994
• Neagu Djuvara, Între occident şi orient - Ţările române la începutul epocii moderne, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007
• Ştefan Zeletin, Burghezia română, Bucureşti, 1991
• Primăria Municipiului Galaţi, despre geografia şi istoria oraşului
• Prefectura judeţului Galaţi, situl oficial

Legături externe

• Primăria Municipiului Galaţi, Hartă detaliată a Galaţiului
• Galaţi în secolul XX: galerie fotografică
• Galaţi, galerie fotografică
• Galaţiul văzut din satelit
• Vremea în Galați
• Evreii din Galaţi - sute de mari valori
• Forumul studentilor galateni

• Sărăcia din perioada interbelică. Specialist: „Casele erau din chirpici. Iarna, ninsoarea acoperea ferestrele“, 24 august 2016, Oana Cernat, Adevărul
• Superbele haine purtate de români în perioada interbelică. Frumoasa Hélène Chrissoveloni dădea tonul ţinutelor pentru lumea bună, 30 aprilie 2015, Oana Cernat, Adevărul
• Istoria unui război şters de comunişti din cărţile de istorie. Cum au luptat românii cu bolşevicii la Galaţi, într-o încleştare de trei zile, soldată cu mii de morţi, 5 decembrie 2015, Costel Crangan, Adevărul

Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Galați. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.