Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. La sfârşitul anului 2000, în municipiu activau 23 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome şi filiale ale acestora şi 115 societăţi cu capital mixt. Nivelul investiţiilor străine în Cluj-Napoca se cifrau la aceeaşi dată la 156,06 milioane dolari capital străin subscris, însă ţinând seama şi de patrimoniul firmelor, active, fond de comerţ, capital rulant şi valoarea afacerii acesta se ridică la circa 450 de milioane de dolari americani. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia şi Statele Unite.
Industria[]
În economia municipiului activitatea dominantă este industria prelucrătoare. Sectorul industriei IT este reprezentativ la nivel local. În 2005, Cluj-Napoca a înregistrat două importante tranzacţii în domeniul IT, prin achiziţionarea societăţii Astral de către UPC Europa şi a societăţii Sistec de către grupul RTC. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naştere şi altor companii româneşti importante precum Ardaf (asigurări), Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Napolact (lactate) şi Ursus (bere) şi altele. Societăţile comerciale îşi desfăşoară deopotrivă activitatea şi în alte ramuri ale industriei, printre care cea alimentară, a construcţiilor de maşini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie, textile, fainaţă, domeniile construcţiilor ş.a. Totodată, printre companiile multinaţionale străine care şi-au deschis reprezentanţa în România la Cluj-Napoca se numără Perfetti Van Melle, Puma, ECCO, MOL, Aegon, Carion, MBI, Bechtel, Ranbaxy.
Industria judeţului este concentrată în cea mai mare parte în Cluj-Napoca fiind extrem de variată. Sunt prezente industrii precum industria chimică, poducătoare de ciment, construcţiile de maşini, prelucrarea metalelor, industria alimentară, încălţăminte, sticlă, porţelan, faianţă, prelucrarea lemnului, extracţia minereurilor, produse abrazive, celuloză şi hârtie, cosmetice, textile, confecţii.
Cu peste 100 de companii de software şi mai multe universităţi care oferă personal calificat de calitate, oraşul a devenit un important centru IT. Nokia şi-a anunţat în martie 2007 intenţia de a deschide o fabrică şi un centru de cercetare aici, investiţia fiind de peste 200 milioane de euro.[1] [2][3] [4][5]
La sfârşitul lunii martie Nokia a semnat un memorandum oficial cu oficialităţile clujene[6][7] prin care s-a pus bazele Nokia Village la Cluj-Napoca, în parcul industrial Tetarom III din comuna Jucu. Ericsson se află de asemenea în discuţii pentru a deschide o fabrică aici.[8]
Odată cu derularea investiţiei Nokia, este de aşteptat ca şi furnizorii companiei finlandeze să îşi deschidă fabrici în zonă. În luna august, compania chineză BYD Company, unul dintre principalii furnizori Nokia, şi-a anunţat intrarea în Cluj, investiţia companiei din China fiind estimată la 150 milioane de euro şi crearea a 5-6.000 de noi locuri de muncă [9]
Agricultura[]
Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8.110 de gospodării ale populaţiei. În judeţul Cluj dată fiind existenţa unei suprafeţe mari de teren arabil, păşuni şi fâneţe, se practică intens agricultura şi creşterea animalelor. Circa o treime din suprafaţa judeţului Cluj este teren arabil, pe care sunt cultivate cereale, legume, cartofi, sfecla-de-zahăr ş.a. Există mai mult de 15.000 de ha de plantaţii de vie şi pomi fructiferi. Creşterea animalelor este practicată, de asemenea, aceasta şi datorită faptului că 50% din terenul agricol sunt pajişti naturale (procent superior mediei naţionale). Creşterea cailor este o îndeletnicire tradiţionala în zonă, la Jucu fiind de altfel un centru binecunoscut în ţară şi străinătate pentru creşterea cailor de rasă.
Comerţul şi retailul[]
În Cluj-Napoca există deschise mai multe centre comerciale:
- Mallul Polus Center
- Mallul Iulius Mall
- Sora Shoping Center
- Sigma Shoping Center
- Centrul comercial Central
Turismul[]
Resurse[]
Resursele subsolului, la nivel judeţean, sunt alcătuite preponderent din cărbuni bruni, turbă, gaz metan, minereuri de fier, cuarţ.
Serviciile[]
Sectorul serviciilor financiare sunt bine reprezentate la nivel local. Peste 25 de bănci şi-au deschis reprezentanţă în Cluj-Napoca, mai mult de 10 dintre ele având dezvoltată şi o reţea de agenţii. Cea mai mare bancă din zonă este Banca Transilvania, al cărui sediu central se află la Cluj. Anul 2005 a însemnat totodată dezvoltarea reţelei şi diversificarea serviciilor grupului financiar Banca Transilvania, care a deschis 100 de unităţi, ajungând pe locul patru în ţară după numărul de unităţi.
În Cluj-Napoca au reprezentanţe majoritatea societăţilor de asigurare-reasigurare, firmelor de brokeraj şi fondurilor de investiţii. Aici îşi au sediul patru societăţi de administare a investiţiilor (BT Asset Management, Globinvest, Target Asset Management şi STK Financial) şi patru societăţi de brokeraj pe Bursa de Valori Bucureşti care au sediul central în oraş: Broker (cea mai mare agenţie de acest fel din România), BT Asset Management, Interdealer Capital Invest şi Target Capital[10].
Infrastructura[]
Transportul urban este efectuat într-o reţea de străzi totalizând peste 342 km (din care 257 km modernizaţi), linii de autobuz (192,2 km), linii de troleibuz (180,6 km) şi tramvai (52,8 km).
Indicatori statistici[]
Nivelul de trai[]
PIB-ul anului 2006 pentru judeţul Cluj a fost de 5.173 euro pe cap de locuitor [11], iar salariul mediu net de 260 Euro. Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital în prima parte a anului 2006, Cluj-Napoca este cel mai scump oraş din România. Rezultatele nu au fost tocmai surprinzătoare: preţurile au explodat după fenomenul Caritas şi au rămas la un nivel ridicat, fiind încurajate de investitorii străini, dar şi de numărul mare de studenţi (Clujul găzduieşte cea mai mare universitate din România). Bucureştiul nu a fost inclus în acest top, însă conform relatărilor portalului Hotnews.ro, aplicând acelaşi algoritm, capitala ar obţine un punctaj inferior Clujului.[12] Totodată, în topul celor mai bogaţi trei sute de români, realizat de revista Capital, se află 19 oameni de afaceri clujeni. Clujul este primul judeţ după Bucureşti în ceea ce priveşte numărul de oameni bogaţi din România.[13]
Şomajul[]
În ultimii ani şomajul în Cluj-Napoca a evoluat astfel[14]:
| An | Şomeri | Rata şomajului |
| mai 2004 | 7.141 | 3,5% |
| mai 2005 | 3.517 | 1,7% |
| mai 2006 | 2.130 | 1,0% |
| mai 2007 | app. 2.000 | 0,8% |
În 2007 şomajul a atins 0,2% [15], după iniţierea campaniilor de angajare la Bechtel, Nokia, Siemens, Emerson, Trelleborg, Carrefour, Auchan şi alte companii care au derulat investiţii în zonă. În mai 2007 judeţul Cluj era judeţul cu cele mai multe locuri de muncă vacante.
Note[]
- ↑ http://www.zf.ro/articol_117549/nokia_semneaza_saptamana_viitoare_contractul_pentru_investitia_de_la_cluj.html
- ↑ http://www.zf.ro/articol_117385/clujul_a_primit_cele_94_de_hectare_pe_care_le_dorea_nokia.html
- ↑ http://www.zf.ro/articol_117249/consiliul_judetean_cluj_a_finalizat_demersurile_pentru_atragerea_unei_investitii_nokia_.html
- ↑ Nokia.ro
- ↑ Săptămâna clujeană
- ↑ http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/27140/Nokia-60-milioane-de-euro-pentru-a-apela-din-Romania.html
- ↑ http://www.zf.ro/articol_117865/nokia_a_confirmat_investitia_de_la_cluj.html
- ↑ http://www.zf.ro/articol_116190/dupa_nokia__si_ericsson_este_interesat_de_cluj.html
- ↑ Ziua de Cluj - Încă 150 de milioane de euro vin la Cluj
- ↑ http://www.zf.ro/articol_119654/clujul_bate_bucurestiul_la_castigul_fondurilor_mutuale.html
- ↑ http://www.cotidianul.ro/index.php?id=10935&art=29179&cHash=b1b79a3bdo
- ↑ Hotnews.ro: „Cele mai scumpe oraşe din România“ publicat la 2 martie 2006
- ↑ Gazeta de Cluj: „Clujul are 19 milionari“ publicat la 21 noiembrie 2005
- ↑ Jurnalul municipal Cluj-Napoca, Nr. 22 din iulie 2007, pag. 7, tabel 4, cf datelor furnizate de AJOFM
- ↑ http://www.hotnews.ro/pp_articol_19381-9-000-de-noi-locuri-de-munca-la-Nokia-si-Bechtel.htm
Vezi şi[]
- Companii din Cluj-Napoca
Legături externe[]
- Istoria comerţului în Cluj-Napoca
- [1]
- Economia Clujului turează motoarele la maxim, articol în Cadran politic.ro
- [2]
- [3]
- Articol în Foaia Transilvană
- Articol în Ziua de Cluj
- Date statistice privind economia judeţului Cluj
- Cluj-Napoca dincolo de moştenirea Caritas, în Business Magazin
- Dezvoltarea economiei clujene se resimte în veniturile angajaţilor, articol în Săptămâna clujeană
| ||||||||||||||||||||||||||
Format:Companii din Cluj-Napoca
|
Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Economia Clujului. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă. |